Campioana mondială la Geografie vrea să studieze în Germania

de | 22.08.2013 10:17 | Actualitate

# Cosmina Andreea Manea a câştigat Olimpiada Internaţională de la Kyoto. Cosmina Andreea Manea, o piteşteancă elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional I.C. Brătianu, a câștigat medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Geografie de la Kyoto. O performanță excepțională a școlii argeșene care ar trebui premiată și de autorități așa cum trebuie. O obișnuită a premiilor, Cosmina provine dintr-o familie în care mama este profesoară de matematică în comuna Mălureni, iar tatăl, colonel de armată la Bucureşti.  Întoarsă de curând din Japonia, Cosmina Andreea Manea ne-a acordat în exclusivitate un interviu.
# Felicitări pentru performanţa de a fi olimpică internaţională la geografie, Cosmina! Cum a fost la Kyoto în Japonia?
– A fost foarte greu să ne adaptăm în primul rând la fusul orar. Drumul a fost şi el foarte obositor. Am mers mai întâi de la Bucureşti la Amsterdam, unde am stat şase ore în aeroport, apoi am zburat 11 ore de la Amsterdam pâna la Osaka.  Clima a fost şi ea diferită, pentru că e umezeală foarte mare şi cerul tot timpul acoperit cu nori, practic nu am putut să vedem soarele în nicio zi. Dar stilul de viaţă al japonezilor a fost probabil cel mai greu de acceptat. De exemplu, am locuit într-un hotel unde camerele erau de tip japonez tradiţional, adică nu aveau paturi şi a trebuit să dormim pe tatami. Un tatami este un fel de saltea pe care trebuia să o întindem în fiecare seară înainte de culcare şi să o strângem dimineaţa pentru că ocupa aproape toată camera.
# Pe lângă concurs, aţi avut timp să vizitaţi şi diferite obiective turistice? S-a organizat vreo excursie?
– Am avut în primele patru zile probele, după care în următoarele două, cât a durat până s-au afişat rezultatele, am făcut şi excursii. Într-una din zile am mers în jurul oraşului Kyoto, unde am vizitat nişte temple, un muzeu şi un fel de parc de distracţii, de unde se putea vedea panorama oraşului. Într-o altă zi am mers alături de nişte fete japoneze, eleve şi ele de liceu, care ne-au făcut un tur al oraşului Kyoto. Am cumpărat hârtie de origami de aproximativ 6.000 de yeni, ceea ce înseamnă 60 de dolari. Fac origami de vreo patru ani, am o lebădă destul de mare, din vreo 6.000 de piese la care am lucrat o lună de zile.

„Colegii unguri au făcut aluzii la problema  Ardealului, susținând că acolo este populație majoritar maghiară”

# Cu participanţii cărei ţări v-aţi înţeles voi românii, cel mai bine? 
– Cei mai sociabili au fost cei din Noua Zeelandă, Australia şi Olanda. Noi am stat cu ungurii în cameră, care, la fel, au fost foarte de treabă, deşi la început ne speriaserăm că vom avea probleme cu ei. Anul trecut a fost un conflict între participanţii României şi cei ai Ungariei. Şi acum au făcut unele aluzii la problema Ardealui, ei susţinând că acolo este populaţie majoritar maghiară, dar noi am încercat să evităm să alimentăm un conflict.

„Proba practică s-a desfășurat într-un cartier din Kyoto”

# Totuşi, nu le-aţi spus că se înşeală? Că în Ardeal populaţia este majoritar românească?
– Le-am spus anul trecut şi s-a ajuns la ceartă. Ne-au fluierat chiar la premiere.     
# În ce a constat concursul propriu zis?
– Concursul a avut trei părţi mari ce au cuprins toate părţile geografiei. A fost un test scris, unde am avut mai multe hărţi legate de climă, de populaţie, de geografie economică, apoi am avut o probă practică unde am fost pe teren şi a trebuit să facem două hărţi şi un plan de dezvoltare al zonei respective. Ultima probă a fost una multimedia constând în imagini pe calculator pe care a trebuit să le interpretăm. Proba practică s-a desfăşurat într-un cartier din Kyoto, numit Fushimi. Noi aveam o hartă cu clădirile şi trebuia să spunem zonele funcţionale ale clădirilor din zona respectivă.    
# Lăsând Japonia la o parte, de unde a pornit pasiunea ta pentru geografie?  Ți-a fost insuflată de părinţi?
– Când eram mică mă uitam la documentare legate de astronomie. Acolo vedeam Pământul în spaţiu şi mă miram cum poate să arate aşa. Practic, de atunci am început să încerc să-mi explic toate fenomenele pe care le vedeam în acele documentare. Visul meu, când eram mică, era să ajung să văd Pământul din spaţiu.
# Ce vrei să te faci când vei fi mare?
– Vreau să studiez geografia undeva în Germania, Marea Britanie sau în SUA şi după aceea să lucrez în domeniul de cercetare. Sunt multe lucruri care nu sunt explicate în geografie şi chiar mi-ar plăcea să reuşesc să explic măcar un singur lucru dintre ele. De exemplu, sunt anumite puncte unde apar vulcani fără să se poată explica de ce apar punctele acelea acolo, aşa cum este cazul şi în Hawaii. De aceea, vreau să-mi aprofundez studiile şi să găsesc răspunsuri. 
# Cât de mult este necesar să te pregăteşti pentru a fi olimpic?
– Nu e o pregătire de câteva zile sau câteva luni, totul trebuie făcut progresiv. Foarte important este să înveţi constant, nu să înveţi săptămâna asta ceva, săptămâna viitoare să nu mai înveţi nimic, iar săptămâna cealaltă iarăşi să mai înveţi puţin. Eu tot timpul învăţ ceva nou, astfel încât să ajung progresiv la un nivel tot mai înalt. În apropierea olimpiadelor, cu circa o lună de zile, de obicei stau cam două – trei ore în fiecare zi, mai mult să învăţ la geografie decât la alte materii, dar în rest nu stau decât atunci când vreau să citesc o carte sau mă uit la documentare. Mă ajută întotdeauna şi domnul profesor Ionuț Enache, care ştie foarte mult în domeniul geografiei.

„Am fost de două ori premiată chiar de către Principesa Margareta”

# Ştiu că eşti şi o poetă talentată. De la ce vârstă scrii şi ce alte premii ai mai reuşit să obţii de-a lungul timpului?
– Mi-a plăcut să scriu de mică, iar la patru ani am fost dusă la Palatul Copiilor şi de atunci am şi început să particip la concursuri. La geografie, până acum, nu am obţinut decât două menţiuni speciale de la Societatea de Geografie din România la admiterea naţională. Dar am foarte multe premii legate de literatură. Am fost premiată de două ori chiar de principesa Margareta la Palatul Elisabeta din Bucureşti în cadrul concursului „Basmele reginei Maria”. Am mai multe cărţi în care mi s-au publicat texte.   
Ionuţ BURCEA

 

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii