Un fenomen real care ia amploare în școli este bullying-ul, fie el verbal, fizic sau online. Elevii pot fi intimidați, hărțuiți, amenințați cu bătaia, umiliți în public sau excluși din grup din cauza particularităților și, din păcate, deși subestimate, efectele sunt copleșitoare. Încă din toamnă, Jurnalul de Argeș a demarat o campanie de presă anti-bullying prin care aducem în lumină eforturile de prevenire a violenței școlare.
În această ediție definim fenomenul și din perspectivă juridică alături de judecătoarea Elena Cornelia Olteanu, președinta Tribunalului Argeș, care ne-a explicat cum este absorbit din punct de vedere penal bullyingul și care este răspunderea minorilor în funcție de vârstă.
Există o lege anti-bullying sau este invocat acest fenomen doar în Legea Educației? Cum se prezintă bullyingul pe partea juridică?
– În Legea Educației este reglementat fenomenul bullying, nu apare noțiunea de anti-bullying, și sunt prezentate anumite caracteristici ale acestui comportament. Bullyingul nu este reglementat ca infracțiune distinctă în Codul Penal, dar, în raport de gravitatea faptelor care compun acest comportament, el poate fi sancționat ca infracțiuni precum amenințarea, șantajul, lovirea sau alte violențe, lipsire de libertate, violarea vieții private și, în situații foarte grave, determinarea sau înlesnirea sinuciderii. În esență, orice formă de agresiune repetată, intenționată și care creează o disproporție de forțe între victimă și agresor, un comportament care provoacă suferință fizică, emoțională și socială. Bullyingul pleacă prima dată de la o glumă. Este o linie foarte fină între glumă și comportamenul de bullying. După care, la fel de fină este și linia dintre bullying și infracțiuni. Momentul în care această glumă este făcută cu intenția de a provoca rău, de a submina demnitatea unei persoane, de a-i provoca suferințe psihice, emoționale, în mod repetat și cu intenție, neapărat elementul subiectiv este cel al intenției, în acel moment se transformă în bullying. În situația în care comportamentul de bullying are drept componente lovirea, deci producerea de suferințe fizice, sau amenințare sau șantajul unei persoane se transformă din bullying în infracțiune, ceea ce este pedepsit de Codul Penal.
Care sunt consecințele penale ale bullyingului?
– Răspunderea penală a minorilor intervine după 14 ani. Între 14 și 16 ani ei pot fi trași la răspundere penală dacă se constată că au săvârșit fapta cu discernământ. Sub 14 ani ei nu răspund penal, însă, în situația în care părinții sau cadrele didatice sau Direcția pentru Protecția Copilului sesizează că există un comportament de bullying într-o școală, părinții/familia victimei pot solicita daune morale de la părinții agresorului în baza răspunderii civile delictuale. Până la 14 ani părinții răspund pentru faptele copiilor minori în baza acestei răpunderi civile delictuale. Deci nu putem să vorbim de o infracțiune până aici. Sunt consecințe civile dacă agresorul are până în 14 ani, și atunci răspund părinții pentru faptele minorilor, putând solicita despăgubiri pentru prejudiciul moral care i-a fost adus minorului și prejudiciul acesta se cuantifică într-o anumită sumă de bani sau alte obligații. De la 14 la 16 ani poate interveni răspunderea penală cu condiția ca minorul să fi săvârșit fapta cu discernământ, stabilit printr-o expertiză medico-legală care stabilește dacă el a fost conștient de gravitatea faptelor și de urmările faptei săvârșite. Iar de la 16 ani pot răspunde penal.
Elevul ar putea să primească o măsură privativă de libertate?
– De la 16 ani răspunde penal, însă este supus măsurilor educative neprivative de libertate, și anume stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână, asistarea zilnică și sunt și măsuri privative educative de libertate în situații mai grave, precum internarea într-un centru educativ sau internarea într-un centru de detenție.
Ați avut astfel de procese?
– N-am avut cu fapte de bullying sau infracțiuni care să se fi săvârșit în școală, ci în afara acesteia. În general, am observat că școala rezolvă, fiecare are propria metodologie și rezolvă în propriul stil conflictul care apare între elevi. Dacă este și infracțiune, nu îl mai cataloghezi ca bullying. Bullyingul este un comportament care încalcă normele de conduită morală și sociale, însă infracțiunea este o faptă prin care se încalcă dispoziții legale obligatorii. Cam aceasta e diferența între ele. Bullyingul este o infracțiune sub acoperire, pentru că în funcție de metodele folosite și abordate prin săvârșirea acestui comportament atunci putem aprecia dacă, într-adevăr, acest comportament întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni sau rămâne în sfera bullyingului.
0 Comentarii