Un fenomen real care ia amploare în școli este bullyingul, fie el verbal, fizic sau online. Elevii pot fi intimidați, hărțuiți, amenințați cu bătaia, umiliți în public sau excluși din grup din cauza particularităților și, din păcate, deși subestimate, efectele sunt copleșitoare. Din toamna trecută, Jurnalul de Argeș a demarat o campanie de presă anti-bullying prin care aducem în lumină eforturile de prevenire a violenței școlare. Una dintre cele mai implicate persoane din Argeș în ceea ce privește educația juridică în școli, cu o experiență juridică și pedagogică de 25 – 30 de ani, este fosta judecătoare Magda Papaianopol, care s-a dedicat cauzei și ca judecător, și după retragerea din profesie, iar acum derulează singură un program de voluntariat în școlile de la sate.
În județ, programul de educație juridică în școli a cunoscut o perioadă îndelungată de implementare, la succesul căruia și Baroul Argeș și-a adus contribuția. „Activitatea de educație juridică este un obiectiv mai vechi al meu. Întâmplarea face ca prima mea profesie după terminarea Colegiului Pedagogic Carol I Câmpulung (fostul Liceu Pedagogic) să fie acea de învățătoare, profesie pe care am exercitat-o timp de trei ani la Școala nr. 14 din Pitești. După terminarea Facultății de Drept din Universitatea București și debutul în profesia juridică, mai întâi ca avocat și mai apoi ca judecător, am continuat interacțiunea cu lumea școlii în mod sporadic, încercând să aduc în acest mediu noțiuni juridice pe înțelesul elevilor. În acei ani (2000 – 2010) nu se creionase încă o activitate de acest gen în rândul profesioniștilor dreptului. Inițial, pe la începutul anilor 2010–2012, Baroul Argeș a inițiat o astfel de activitate cu ajutorul voluntarilor avocați. Ulterior, s-a încheiat însă și un protocol între Uniunea Națională a Barourilor din România, Ministerul Justiției și Ministerul Învățământului, punându-se astfel bazele unei activități organizate de acest gen. Trebuie să spun că Ministerul Justiției, respectiv instanțele naționale au înțeles mai târziu decât barourile necesitatea unei transparențe, a unei deschideri către cetățeni, pornind mai întâi de la necesitatea ca elevii să cunoască profesiile juridice în vederea alegerii parcursului profesional. Ulterior, s-a simțit și nevoia unei reale educații de natură juridică, astfel încât a fost încheiat protocolul amintit anterior”, ne-a povestit Magda Papaianopol.
„Informația, mai cu seamă cea juridică, ajunge mai greu la sat”
În ultimii doi ani a implementat programul „Gândesc JUST, acționez JUST” în mai multe școli din Călinești, Miroși și, cel mai recent, în Căldăraru. Urmează să meargă și în Buzoești și precizează că va răspunde pozitiv oricăror solicitări venite din partea profesorilor sau a conducerilor unităților de învățământ din comunele argeșene. „De ce la sate? Pentru că, pe de o parte, am observat activitatea celorlalți voluntari participanți care au preferat să aleagă școlile din orașe. Pe de altă parte, mi-am spus că informația, mai cu seamă cea juridică, ajunge mai greu la sat. Chiar și Zilele Porților Deschise în instanțe sau simulările de procese sunt greu accesate de copiii ce învață în comunele argeșene aflate la mai mare distanță de Pitești. Și nu vorbesc aici de informațiile venite din mass-media, din internet, ci de interacțiunea directă cu un profesionist în drept”, e de părere Magda Papaianopol.
Copiilor le vorbește, printre altele, despre drepturile lor, consecințele consumului de droguri, relația cu autoritățile, organizarea sistemului judiciar, audierea minorilor, pericolele internetului, dar și despre delincvența juvenilă și bullying, adaptând expunerile în funcție de vârstă: jocuri pentru cei mici și ipoteze de lucru pentru cei mai mari, antrenându-i în crearea de soluții juridice.
„Elevii au fost interesați în mod deosebit asupra a tot ceea ce înseamnă bullying, când poate fi considerată o interacțiune ca fiind bullying, dacă și în ce măsură poate fi pedepsită, daca și în ce măsură ajunge o astfel de acțiune ilicită în fața unui judecător. Asupra acestei teme am o viziune ceva mai diferită față de ceea ce a fost expus în mare majoritate a cazurilor. Sigur că situațiile denumite bullying au anumite caracteristici pe baza cărora poate fi diferenţiat de simpla glumă, de simplul joc, simpla tachinare și anume: caracterul intenționat, caracterul repetitiv și dezechilibrul de forțe. Pe baza acestora, în expunerile mele am încercat să-i determin pe elevi să identifice acest fenomen, dar nu cu scopul de a cere ajutor, ci cu scopul de a avea o atitudine reactivă.
Astfel, deși acțiunea în sine este reprobabilă, am observat că elevii nu trebuie să fie protejați, ci trebuie să învețe să se protejeze, astfel încât să nu piardă puterea de a fi învingător într-o dispută. Elevul însuși trebuie să știe să se protejeze astfel încât în societate, în viața de adult, să fie capabil să se apere în fața acestor agresiuni. Nu este vorba aici de a-și face singur dreptate, pentru că dreptatea vine sau ar trebui să vină din partea autorităților statului însărcinate în acest sens, ci de a fi capabil să riposteze în mod pașnic dar ferm, de a nu rămâne într-o stare de pasivitate, într-o stare de eternă victimă. Numai astfel putem avea o societate sănătoasă, dacă membrii ei își cunosc drepturile foarte bine. Pe de altă parte, am constatat că la sate, în comunități mai mici fenomenul acesta periculos nu are amploarea pe care o are în orașele mai mari. Explicația ar putea fi aceea că, într-o comunitate mică, oamenii se cunosc între ei, iar reacția comunității vine mai repede și mai eficient în astfel de situații, înainte ca instituțiile statului să fie sesizate”, ne-a declarat Magda Papaianopol.
„În ultima vreme, au început să fie sesizate și instanțele de judecată cu astfel de infracțiuni sau în acțiuni civile pentru solicitarea de daune morale”
Dintre toate formele bullying-ului, fosta judecătoare spune că doar cea fizică are aspect infracțional. „Elevii mai mari au aflat că și ei pot fi subiecți activi ai infracțiunii, bineînțeles în limitele de pedeapsă prevăzute în caz de minoritate, raportat și la circumstanțele săvârșirii faptei. Trebuie adăugat că în ultima vreme au început să fie sesizate și instanțele de judecată cu astfel de infracțiuni sau în acțiuni civile pentru solicitarea de daune morale. Un început timid dar ferm, astfel încât societatea să exprime intoleranța pe care o dezvoltă în prezența unor astfel de interacțiuni umane. La nivel școlar, fenomenul capătă însă valențe extinse, așa cum am mai arătat, la acest moment în colectivitățile mari”, încheie Magda Papaianopol și întărește că activitatea de educație juridică în școli trebuie să continue și să fie implicați cât mai mulți profesioniști din toate profesiile Dreptului: avocați, judecători, procurori, notari, consilieri juridici, dar și grefieri.
0 Comentarii