Calinic a reinventat Inchiziţia

de | 20.01.2011 15:47 | Dezvaluiri

# Părintele Nicolae Brânzea a fost „executat” de arhiepiscop pe baza unor „zvonuri, neprobate de documente sau alte mijloace”. Chiar dacă vremurile temutei Inchiziţii au apus de mult, veţi vedea în cele ce urmează că practicile acesteia n-au dispărut în totalitate, ba, mai mult, ele se regăsesc chiar la vârf  în Universitatea Piteşti şi în Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, ba şi în cadrul Facultăţii de Teologie „Sfânta Muceniţă Filoteia”. Acolo unde, în urma unei „anchete” care l-ar face invidios până şi pe temutul inchizitor spaniol Tomas de Torquemada, supranumit şi Câinele Domnului, fostul părinte vicar al Arhiepiscopiei, Nicolae Brânzea, a fost nevoit să părăsească şi şefia catedrei de teologie ortodoxă. Un circuit halucinant de documente şi evenimente, pornit după cum veţi vedea din neant, a continuat să se dezvolte fără noimă şi a însăilat în final „rechizitoriul” duhovnicesc în urma căruia părintele Brânzea a fost nevoit să demisioneze din fruntea catedrei pe care ani de zile a condus-o la Facultatea de Teologie. A rezultat o poveste urâtă, în care arma dreptăţii a fost pusă la rastel de mai marii Arhiepiscopiei, în frunte cu ÎPS Calinic, şi de către şefii Universităţii şi supuşii lor de la Facultatea de Teologie, locul acesteia fiind luat de arma păcătoasei uneltiri, finalizată cu un cuţit înfipt în spatele celui care se stabilise dinainte că trebuie înlăturat.
Patimile părintelui Nicolae Brânzea îşi au începutul formal într-o adresă pe care Biroul Senatului Universităţii Piteşti a trimis-o în data de 5 noiembrie anul trecut, Arhiepiscopului Calinic. Concepută în termeni meşteşugiţi, pe placul înaltului prelat, şi purtând amprenta măiastră a rectorului Gheorghe Barbu, adresa cu pricina reprezintă un model despre cum poţi să porneşti atacul împotriva unui om, fără a avea la bază niciun argument. Să-l faci din vorbe, cum s-ar spune, creând din nimic un complex mecanism care să-l incrimineze şi, în final, să-l facă să cedeze. Iar când acel om este preot şi are în spate o carieră universitară de substanţă, cum este cazul lui Nicolae Brânzea, „victoria” pare şi mai viguroasă. Să descoperim împreună mostra de parşivenie academico-duhovnicească conţinută de adresa rectorului Barbu, din 5 noiembrie, către ÎPS Calinic: „Cu tot respectul pe care îl acordăm slujitorilor Bisericii Ortodoxe Române şi cadrelor didactice cu har duhovnicesc, Biroul Senatului nu poate să nu vă semnaleze, Înaltpreasfinţia Voastră, că nu întotdeauna în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfânta Muceniţă Filoteia” domneşte duhul armoniei, al înţelegerii şi al respectului între cadrele didactice, pe de o parte, şi între cadrele didactice şi studenţi, sau personalul laic, pe de altă parte. În universitate şi în afara ei circulă tot felul de zvonuri, NEPROBATE PRIN DOCUMENTE SAU ALTE MIJLOACE (s.n.), care creează o imagine negativă pentru universitate în general şi Facultatea de Teologie Ortodoxă în special. Credem că Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, cu înţelepciune şi har condusă de Înaltpreasfinţia Voastră, poate să ne ajute să reinstaurăm un climat cu adevărat academic într-o facultate care, prin excelenţă, trebuie să fie un model pentru toate celelalte entităţi din universitate şi din afara ei. Vă rog să primiţi, Înaltprea Sfinte Părinte Arhiepiscop, expresia întregii mele consideraţii şi asigurarea totalei mele solicitudini pentru bunul mers al Facultăţii de Teologie Ortodoxă «Sfânta Muceniţă Filoteia», dar şi speranţa exprimată de membrii Biroului Senatului că veţi analiza şi decide în consecinţă”. Cum spuneam, un limbaj menit să gâdile în mod plăcut urechile Arhiepiscopului Calinic, greu încercate în astfel de ploconeli. Dar cel mai important amănunt pe care îl scoate în relief adresa respectivă este acela pe care l-am menţionat cu majuscule. Noi credem că, odată „parafată” înţelegerea executării în stil de crimă organizată a preotului Brânzea, nici nu s-a considerat necesar un brainstorming serios pentru amănunte, doar dintr-o prostie dată de neglijenţă putând să apară recunoaşterea implicită a faptului că toată lucrătura nu are la bază decât INVENŢII, nici măcar zvonuri. Pentru că, dacă ar fi fost doar ”zvonuri, NEPROBATE PRIN DOCUMENTE SAU ALTE MIJLOACE”, rectorul Barbu ar fi putut trece la verificarea lor sau ar fi cerut asta. Dar nu, el propune direct ÎPS Calinic „să reinstaurăm cu adevărat un climat academic…” ceea ce, tradus într-o română cinstită, nu academică, ar suna cam aşa: „legal-nelegal, am căzut de acord să-l schimbăm pe popa Brânzea, aşa că eu îţi furnizez un motiv, ceva, nici n-o să fiu prea atent când îl voi întocmi, tu te faci că-l crezi şi îi retragi binecuvântarea, cum am stabilit”.  Şi astfel, cei doi capi, ai Bisericii şi ai Universităţii, au pus presiune pe preotul Brânzea până când l-au adus în stare să-şi dea demisia din funcţia de şef al catedrei de Teologie Ortodoxă. Ca o paranteză, având în vedere nelegalitatea evidentă a deciziei ÎPS Calinic, apare ca fiind o greşeală faptul că preotul Brânzea şi-a dat demisia.

Mecanismul inchizitorial devine infernal

Adresa primită a reprezentat pentru ÎPS    Calinic o excelentă cale de a se spăla pe mâini şi a determina ostracizarea părintelui Brânzea cu mâna rectorului Barbu. Făcându-se a nu băga de seamă lipsa totală a probelor, menţionată chiar în document, ÎPS Calinic a trimis adresa spre „luare la cunoştinţă şi profundă meditaţie duhovnicească” la Facultatea de Teologie, în atenţia decanului Ion Popescu, laolaltă cu întreg personalul angajat, ba chiar şi celui direct vizat, Nicolae Brânzea. Că totul n-a fost decât o făcătură care nu face deloc cinste „preacinstiţilor” autori o demonstrează faptul că Arhiepiscopul a trimis spre cercetare la Facultate aspectele „neprobate prin documente sau alte mijloace” în data de 10 ianuarie 2011, concomitent cu un alt document semnat de ÎPS Calinic, prin care decanul Facultăţii de Teologie, Ion Popescu, era informat că şefului catedrei de Teologie Ortodoxă, Nicolae Brânzea, i s-a retras binecuvântarea pentru funcţia deţinută, concomitent cu acordarea binecuvântării pentru ocuparea interimară a funcţiei părintelui Vasile Sorescu. Arhiepiscopul îşi motivează decizia, acuzând faptul că la repartizarea activităţilor didactice plătite cu ora pentru posturile vacante, nu s-ar fi respectat competenţele conform regulamentelor universitare. De asemenea, ÎPS Calinic spune că, după ce a „analizat cu atenţie” Statul de Funcţii al Catedrei de Teologie Ortodoxă, a constatat că la încadrarea cadrelor didactice titulare în posturile de bază nu s-ar fi respectat standardele ARACIS. Cu iertăciune trebuie să spunem că ambele acuzaţii sunt nişte gogoriţe, ca şi zvonurile „neprobate prin documente sau alte mijloace” din elucubraţiile rectorului Barbu, de care am vorbit mai înainte. Asta deoarece Statul de Funcţii a fost întocmit cât se poate de legal şi corect. Şi în ipoteza în care părintele Brânzea l-ar fi vrut incorect, nu-şi putea pune planul în operă, câtă vreme Statul de Funcţii a fost aprobat de decanul Facultăţii, de conducerea Universităţii, ba a fost avizat chiar şi de minister. ÎPS vine şi spune acum că, deşi a primit toate aceste aprobări şi avize, în realitate Statul de Funcţii de la Catedra de Teologie nu respectă standardele ARACIS. Iar înaltul prelat merge până acolo încât, în acelaşi document, cere nici mai mult nici mai puţin decât „refacerea integrală a Statului de Funcţii al Catedrei de Teologie Ortodoxă, pentru semestrul al II-lea al anului universitar 2010-2011”. Deci doar ca să-şi susţină simulacrul de probe împotriva lui Nicolae Brânzea, ÎPS Calinic îl acuză pe acesta „la pachet” cu decanul facultăţii, şeful universităţii şi chiar ministerul educaţiei, care au aprobat şi avizat Statul de Funcţii, că acesta nu este bun, ba mai mult, cere o altă bazaconie, şi anume refacerea integrală a Statului, drept în mijlocul anului universitar. Ca să-l cităm pe preşedintele Băsescu, „Ei bine, aiasta nu se poate, domn’ şef!”, pentru că n-o permit chiar regulamentele şi normele pe care le invocă ÎPS. Iar legea este una pentru toţi, chiar şi pentru arhiepiscopi. Dar să continuăm cu ultima etapă a mecanismului inchizitorial care l-a avut în prim plan pe Nicolae Brânzea.

Vinovatul fără vină a sfârşit „pus la zid”

Deci, după ce a analizat cu atenţie Statul de Funcţii al Facultăţii de Teologie şi a constatat că toţi cei care l-au aprobat, decanul, Senatul Universităţii şi ministerul, au fost nişte nepricepuţi, ÎPS Calinic l-a informat pe decan că i-a retras părintelui Brânzea binecuvântarea pentru şefia Catedrei de Teologie Ortodoxă. Cu alte cuvinte, prin toate manevrele de mai sus, adică zvonurile neprobate de nimic, Statul de Funcţii aprobat de toţi „sfinţii”, dar care nu e bun pentru Arhiepiscop, plus retragerea binecuvântării, părintele Nicolae Brânzea era numai bun de pus la zid. Lucru care s-a şi întâmplat, la doar două zile după retragerea binecuvântării, adică pe 12 ianuarie. Când la Facultatea de Teologie a fost şedinţă mare, la care a participat tot personalul Catedrei de Teologie, plus decanul şi prodecanii facultăţii, ba chiar şi prorectorul Universităţii, Ion Tabacu. Strânşi cu toţii laolaltă, putea începe „execuţia” lui Brânzea. Din procesul verbal al şedinţei reiese însă că practic singurul argument adus împotriva acestuia era doar… retragerea binecuvântării ÎPS Calinic. În ce priveşte incorectitudinea Statului de Funcţii care i se punea în cârcă, este o mare cacealma, iar asta reiese chiar din procesul verbal, prin însăşi vocea prorectorului Tabacu: „Prof. Tabacu aminteşte faptul că Statul de Funcţii a fost alcătuit în mod CORECT, subliniind încă o dată dubla subordonare a instituţiei noastre şi că multe aspecte ale problemelor ivite la Facultatea de Teologie depăşesc competenţele Universităţii”. Procesul verbal a fost semnat de absolut toţi cei prezenţi şi, pe cale de consecinţă, cu toţii au fost de acord că acel Stat de Funcţii a fost întocmit corect. Punctul pe i l-a pus însă tot prorectorul Tabacu, atunci când a recunoscut că problemele „depăşesc competenţele Universităţii”. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu există ceva care să i se reproşeze, toată lumea s-a dat la o parte din faţa deciziei de mazilire a lui Nicolae Brânzea, luată, ca să cităm, mai degrabă după o „profundă meditaţie duhovnicească”, şi nicidecum pe baze legale. Dar cum la şedinţa cu pricina situaţia devenise penibilă, în care trebuia pedepsit chiar prin… buletine de vot vinovatul fără vină, Nicolae Brânzea a evitat o mascaradă de toată jena şi a declarat că „nu o să supună colegii unui asemenea vot şi va rămâne în continuare în ascultare faţă de ierarhul locului şi dorind în continuare binele instituţiei, se va supune hotărârii ÎPS Calinic, drept pentru care se retrage din funcţia de şef de catedră, din ascultare pentru ierarh şi din respect pentru colegi”. Astfel a luat sfârşit mecanismul machiavelic de înlăturare a părintelui Brânzea de la catedra pe care a condus-o atâţia ani fără pată, mecanism rupt parcă, aşa cum spuneam, din metodele de lucru ale întunecatei Inchiziţii.

Nicolae Brânzea demontează acuzele care i s-au adus

Am luat legătura şi cu părintele Nicolae Brânzea, ca să vedem dacă se simte cu ceva vinovat în toată această poveste demnă de Numele Trandafirului al lui Umberto Eco. Domnia sa ne-a accentuat faptul că Statul de Funcţii a primit aprobarea decanului, a rectoratului, plus avizul ministerului, deci şi dacă ar fi vrut să facă ceva incorect, n-ar fi putut. În ce priveşte statele de plată, Facultatea nici măcar n-are contabilitate proprie să poată face plăţi, deci banii s-au achitat sub autoritatea şi aprobarea la plată a conducerii superioare a universităţii. În fine, părintele Brânzea a accentuat şi imposibilitatea refacerii integrale a Statului de Funcţii în mijlocul anului universitar, cerută de ÎPS Calinic, pentru că asta ar intra în contradicţie cu cadrul normativ universitar. În concluzie, părintele a respins în totalitate acuzele care i s-au adus, dar, la fel cum a spus şi la şedinţă, a preferat să se retragă din funcţie, pentru a nu da naştere altor valuri întunecate în instituţie.

Mihai Brăslaşu, un alt şef de catedră la Universitate, confirmă spusele părintelui Brânzea

Punctul de vedere al lui Nicolae Brânzea coincide cu acela formulat şi de alţi şefi de catedră din Universitate, deci cu funcţii similare acestuia. Mihai Brăslaşu, de pildă, şef de catedră în cadrul Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, spune că există un regulament clar în ce priveşte aprobarea Statelor de Funcţii la o catedră. „Ele trebuie aprobate mai întâi de cel puţin două treimi din personalul catedrei, după care este nevoie de o altă aprobare, în cadrul Consiliului Facultăţii. Apoi o comisie specială le verifică pe toate, la toate facultăţile, iar în final ele sunt supuse aprobării în Senatul Universităţii. Este deci practic exclus ca un şef de catedră să le întocmească după propria voinţă”.

Robert Berezovski, şeful Corpului de Control al ministrului Educaţiei, îi dă dreptate tot lui Brânzea

Ca să ne convingem pe deplin de adevărul celor spuse mai sus, am luat legătura şi cu Robert Berezovski, directorul Corpului de Control al ministrului Educaţiei. Care ne-a confirmat, foarte ferm, că Nicolae Brânzea nu putea alcătui acel Stat de Funcţii şi nici statele de plată, după cum dorea, ele trebuind să treacă prin aprobările facultăţii, ale Senatului Universităţii, care îşi asumă şi responsabilitatea finală, plus avizul ministerului. „După părerea mea, chiar dacă nu are ce i se reproşa din punctul de vedere al legalităţii, părintele Brânzea a procedat cu multă înţelepciune atunci când s-a retras din funcţie, evitând escaladarea unui conflict care nu-şi avea locul într-o instituţie de învăţământ superior şi în lumea arhierească”. Ceea ce era de demonstrat.
(Mihai BĂDESCU)

Acest articol este despre:

Distribuie!

Articol scris de Jurnal de Arges

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii

Ultimele articole

Să nu-l uităm pe fostul campion alb-violet Marcel Pigulea!
Să nu-l uităm pe fostul campion alb-violet Marcel Pigulea!

S-a născut la 24 mai 1943, în comuna Albuleşti, în judeţul Mehedinţi. A început fotbalul la Progresul Strehaia (1955), fiind foarte repede promovat (încă junior) în echipa mare. În anul 1961 a devenit student la IEFS şi s-a transferat la divizionara “B” Dunărea...

Medalii obținute de CS Mioveni la Campionatele Naționale de Judo
Medalii obținute de CS Mioveni la Campionatele Naționale de Judo

Șase medalii au obținut în week-end, judocanii de la CS Mioveni, la Finala Campionatelor Naționale Under 13 și Under 15. Concursul s-a desfășurat la Sibiu. CS Mioveni a fost prezent cu o delegație formată din 19 sportivi, toți antrenați de Verginel Popescu și Lavinia...

Ultimul meci pe teren propriu pentru echipa de baschet a Piteștiului
Ultimul meci pe teren propriu pentru echipa de baschet a Piteștiului

După un nou sezon reușit, echipa de baschet a Piteștiului își ia rămas bun de la suporteri. Joi, de la ora 17:30, formația alb-violetă va juca Meciul 2 al Finalei mici contând pentru Liga Națională. Adversară este CSM Oradea, vicecampioana en-titre. Scorul la general...

Argeș. Două persoane s-au electrocutat în curtea unui biserici
Argeș. Două persoane s-au electrocutat în curtea unui biserici

Două persoane s-au electrocutat, marţi, după ce au atins cu o scară o linie de înaltă tensiune ce trecea prin curtea unei biserici din comuna Merișani. Potrivit informațiilor, un bărbat de 43 de ani a atins cu scara linia de înaltă tensiune şi s-a electrocutat, iar o...


Loading RSS Feed