Calinic a dat jos uşile din termopan de la intrarea în mănăstire

# Arhiepiscopul promite: „Sigur că vor dispărea și ferestrele, catedrala va fi cum a fost”

După scandalul iscat pe marginea montării de termopane la cel mai valoros monument istoric al județului, Mânăstirea Curtea de Argeș, scandal apărut după ce Jurnal de Argeș a atras atenția că blindarea ctitoriei lui Neagoe Basarab cu tâmplărie PVC taie orice șansă ca lăcașul să mai intre pe listei patrimoniului UNESCO, pentru care a fost propusă și care va fi definitivată la finalul acestui an, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului a renunțat la cele mai recente upgrade-uri: ușile de temopan de la intrarea în mânăstire.

În al doisprezecelea ceas, cu puțin timp înainte de decizia ce va fi luată în privința actualizării listei  obiectivelor românești din Patrimoniul UNESCO, estimată pentru luna decembrie a acestui an, cele două uși mari de termopan care le dublau pe cele originale, chiar la intrarea în sfântul lăcaș, au fost desființate. Au mai rămas atașați pe zidul de la intrare doar suporții tâmplăriei montate fără niciun fel de proiect și fără nicio autorizație de la Ministerul Culturii.

„Or să dispară și ele, totul!

Arhiepiscopia a păstrat însă ferestrele de termopan care le dubleză pe cele originale, prinse recent într-un proiect de restaurare a vitraliilor, de data aceasta, o treabă autorizată.
„Or să dispară și ele, totul! Numai că acum aducem o echipă de specialiști pentru că începem, prin proiect, restaurarea vitraliilor ca să nu mai intre apa. Ce se întâmplă acolo?!  Vitraliile sunt de  aproape 100 de ani. Au apărut niște spații între sticlă și metal și intră apa. Se înțelege că trebuie restaurare. În sfârșit avem o listă trimisă oficial cu cei care fac restaurare de vitralii, nu cu cârpaci”, explică, pentru Jurnal de Argeș, ÎPS Calinic Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.
Pentru simplul motiv că ferestrele de termopan sunt totuși montate la interior și nu la erxterior, de unde vin intemperiile, ele nu protejeză în niciun fel vitraliile, iar justificarea lor acolo e încă îndoielnică. Singurul argument cât de cât plauzibil este legat de faptul că, anunțându-se lucrări la exterior, ar fi nevoie de o protecție a interiorului. Cert este că ÎPS Calinic dă asigurări că și ferestrele de termopan vor avea aceeași soartă cu ușile și că vor dispărea cât de curând.
„Nu rămâne nimic. Doar că mai stăm un pic până se restaurează și se rezolvă totul. Sigur că vor dispărea și ferestrele, catedrala va fi cum a fost. Pentru că nu s-a modificat nimic, s-a luat  doar o marjă de protecție, pentru curent și praf”, a mai explicat ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.

„Scoaterea termopanelor nu rezolvă  problema cu lista UNESCO”

În opinia mai-marelui Arhiepiscopiei Argeș, (așa cum a mai spus-o și la izbucnirea scandalului) demontarea ușilor de termopan, ca și prezența, încă, a ferestrelor din același material nu va influența decizia UNESCO, pentru că, spune Sfinția Sa, ce va atârna cel mai greu ar fi intervențiile făcute la arhitectura originală, schimbată total la restaurările din secolul XIX.
ÎPS Calinic a făcut o comparație a Mânăstirii Curtea de Argeș cu Mânăstirea Horezu, aflată de 24 de ani pe Lista Patrimoniului Mondial.
„Cei de la UNESCO au văzut imagini dinainte de restaurarea Mânăstirii Curtea de Argeș. Au văzut și ceea ce s-a adăugat. Scoaterea termopanelor nu rezolvă problema cu lista UNESCO. Ei urmăresc păstrarea în timp a elementelor originale în ceea ce privește structura în sine, de arhitectură și inginerie. Mânăstirea Curtea de Argeș este la exterior monument apt de UNESCO, dar în ceea ce privește partea cealaltă, a artei plastice, pictura originală lipsește cu desăvârșire. Nu că are cineva, Doamne-ferește, ceva cu catedrala de la Curtea de Argeș. E lucru foare bine cântărit acolo. Mânăstirea Horezu, care e trecută la UNESCO, are toată pictura originală. Biserica aceea, spre deosebire de a noastră, n-a fost în niciun fel restaurată. Se păstrează și acum fără nicio intervenție”, a mai declarat, pentru Jurnal de Argeș, ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.

Despre  „Scandalul termopanelor”

În luna septembrie a acestui an, Jurnal de Argeș atrăgea atenția că, încă din 1991, Mănăstirea Curtea de Argeș (construită între 1515-1517 de Neagoe Basarab și restaurată începând cu 1875) de către arhitectul francez Lecomte du Nouy, a fost propusă, împreună cu alte câteva sit-uri din România, pentru a intra în lista UNESCO, unde țara noastră are câteva obiective, și că la finele acestui an se va încheia și evaluarea noilor  propuneri  de obiective care vor ajunge în patrimoniul mondial al umanității. Nimeni nu îndrăznea atunci să vorbească la modul obiectiv despre șansele ca acest monument să prindă un loc pe lista UNESCO. Jurnal de Argeș semnala că dincolo de modificările la care face referire acum IPS Calinic, în cei 26 de ani de la momentul propunerii monumentului pentru lista UNESCO și până anul acesta, când are loc evaluarea finală, monumentul istoric s-a pricopsit și cu termopane. O chestiune „extrem de minoră” din punctul de vedere al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, însă o intervenție care s-a făcut fără niciun fel de autorizație de la Ministerul Culturii și fără niciun proiect.
Justificarea pe care o dădea atunci Arhiepiscopia a avut două nunațe: mai întâi, au fost invocați curenții de aer care creau un disconfort  pentru enoriaşi și pentru preoţi, iar ulterior şi faptul că era nevoie de stoparea prafului rezultat în timpul lucrărilor de restaurare a pieței din fața catedralei, argumentul principal care ar fi stat, de fapt,  la baza acestei decizii ad-hoc de montarea a termopanelor. Conducerea Direcției  Județene pentru Cultură recunoștea, în urmă cu două luni, că montarea termopanelor la  Mânăstirea Curtea de Argeș „ poate fi încadrată la o contravenție, conform legii 420 – Lucrare, intervenție neautorizată de Ministerul Culturii… Dacă vreți, este contravenție, dar s-a prescris, fiindcă are termen de trei ani”.
Una peste alta opinia Arhiepiscopiei, identică celei a  Direcţiei Judeţene de Cultură, a fost că, dacă Mănăstirea va rata intrarea în lista UNESCO, nu termopanele vor fi cauza, ci intervențiile majore aduse monumentului în urmă cu mai bine de două secole.
Iris Constantin, expert în cadrul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, explica, atunci, pentru Jurnal de Argeș, că lista tentativă a UNESCO se află în revizuire și că  mai multe instituții își aduc aportul  la această revizuire, inclusiv specialiști și experți din mai multe domenii.
Pentru a fi inclus în Lista Patrimoniului Mondial, un sit trebuie să fie de o valoare universală excepțională. Pentru asta, trebuie să îndeplinească o serie de condiții de integritate și autenticitate și trebuie să beneficieze de un sistem de management adecvat, care să asigure protejarea. „Integritatea este o măsură a întregimii și rămânerii intacte a patrimoniului cultural și natural și a atributelor sale”, se arată în condițiile de integritate și autenticitate care se cer pentru introducerea unui obiectiv în patrimoniul umanității. Examinarea condițiilor de integritate necesită, printre altele, evaluarea măsurii în care proprietatea suferă de „efectele adverse ale dezvoltării și/sau neglijării”. Rămâne de văzut ce va spune  UNESCO la această evaluare.