Sfântul Stelian s-a născut în secolul VI, la Adrianopole, în provincia Paflagonia (în Turcia de azi), într-o familie înstărită.

 De la o vârstă fragedă, s-a alăturat asceților din pustie, dar fără a se izola de lume: el mergea adesea printre oameni pentru faceri de bine, apoi se întorcea în peştera care îl adăpostea.

Într-una dintre aceste peregrinări, s-a simțit îmboldit să îşi pună mâna pe un copil rănit: acesta s-a făcut bine pe loc.

De atunci, Stelian a început să fie căutat de toți suferinzii din regiune, dar mai ales de părinți pentru copiii lor. Familiile au dorit să-i încredințeze Sfântului educarea copiilor lor, de la vârstele cele mai fragede.

Astfel, a apărut probabil prima grădiniță din lume, unde mamele puteau să-şi lase copiii fără grijă cât timp îşi rezolvau treburile.

Este socotit ocrotitorul copiilor și de aceea, în icoane, apare de obicei purtând un copil în brațe. Se spune că Stelian zâmbea mereu, iar când a murit şi a fost îngropat zâmbetul nu i s-a şters de pe chip.