Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe 21 mai pe Sfinții împărati Constantin și pe mama sa Elena.
Constantin cel Mare s-a nascut în orașul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al intregului Imperiu Roman dupa învingerea lui Maxentiu si a lui Liciniu.
Potrivit marturiilor lui Eusebiu si Lactantiu, in ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui).
Noaptea, în timpul somnului i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaților. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor in lupta cu Maxentiu.
Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se păstreaza la Roma, se afla inscriptia: „instinctu divinitatis” = „prin inspiratie divina”, ce descoperă cum a fost căștigată victoria asupra lui Maxentiu.
Cea mai insemnata realizare a imparatului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creștinismul ajunge sa fie recunoscut de stat. Însa creștinismul va deveni religie de stat in timpul lui Teodosie cel Mare (379-395).
Dupa edictul din 313, împăratul scuteste Biserica de impozite, ii acorda dreptul de a primi donatii si le dă episcopilor dreptul sa judece pe cei ce nu doreau sa fie judecati dupa legile statului.
Va inlatura din legile penale pedepsele contrare spiritului crestinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roșu).
Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde dupa lungi dezbateri, invatatura lui Arie a fost condamnată și s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o ființă cu Tatăl.
Tot la acest sinod au fost alcatuite si primele 7 articole ale Simbolului de credință (Crezul), a fost fixata data Paștilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) și s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca.
Sfântul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) in Nicomidia si a fost inmormantat in biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.
Împărăteasa Elena
Flavia Iulia Helena s-a nascut in provincia Bitinia. In anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la indemnul imparatului Diocletian, divorteaza de imparateasa Elena.
Citește și:
- Pentru o istorie a teatrului din Piteşti
- „Nicolae Grant, pictorul Goleștilor”, o expoziție de suflet pentru argeșeni, vernisată la Muzeul de Artă Craiova
- „Golden Tulip”! Concurenți din patru țări și concert extraordinar în Piața Primăriei Pitești
Aceasta nu se recasatoreste, ci traieste departe de atentia publica, dar aproape de fiul sau. A reusit sa descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos.
Potrivit traditiei, in urma săpăturilor s-au gasit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort.
Acesta a inviat in momentul in care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea și a înălțat-o în fața mulțimii.
Ziua de 14 septembrie a devenit sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci in calendarul crestin.
Imparateasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locașuri.
Semnificatia numelor Constantin si Elena
Numele Constantin este de origine latina si vine de la constans, constantis („constant”, „ferm”).
Elena – Stravechiul nume Helene este explicat de unii prin grecescul „helane” („torță”, „făclie”, dar și „foc sacru”, la sarbatorile numite Heleneia, dedicate zeitei Artemis), iar de alții prin gr. hele („lumina arzătoare a soarelui”).
La multi ani tuturor celor care poarta aceste nume!
Ziua de 21 Mai este ziua municipilor Constanța și Pitești!
0 Comentarii