Pictorul Ioan Negulici a deschis la Pitești o primă expoziție publică

1837, februarie 5. Pictorul Ioan D. Negulici, revoluționar la 1848, a deschis, în Pitești, un atelier și o primă expoziție publică.

În 1838 Piteștiul avea 4.015 locuitori

1838. Dintr-o Catagrafie, efectuată de oficialitățile române, rezultă că orașul Pitești avea 4.015 locuitori, 790 de case, 719 pogoane de arătură, un număr apreciabil de animale și pomi.

A fost înființat în Pitești un Obor de vite

1840. A fost înființat în Pitești, cu aprobări superioare, un Obor de vite, urmărindu-se stimularea creșterii și comercializării animalelor.

Lucrători și calfe din Pitești au ars Regulamentul Organic

1848, septembrie 8. Lucrători și calfe din Pitești, împreună cu târgoveți, meșteșugari și țărani din apropiere au ars Regulamentul Organic și Arhondologia, inițiativă a preoților Toma Popescu și Dincă din Mușătești.

Dubla ocupație turco-țaristă este instalată la Pitești

1848, septembrie 19. Sunt instalate, la Pitești, oficialitățile dublei ocupații turco-țariste, urmare a înfrângerii Revoluției din Valahia. Mai mulți participanți la evenimentele din 1848 din Argeș, au fost arestați, reținuți la Văcărești, judecați și condamnați.

Detașamente militare austriece au fost prezente la Pitești

1854, iunie – 1857, martie. Pe timpul și după Războiul Crimeei (1853-1856), ca de altfel în majoritatea orașelor Valahiei, la Pitești au fost încartiruite detașamente militare austriece.

Legea privind drepturile participanților la Războiul de Independență a fost semnată la Pitești

1878, mai 10. Conducătorul statului a semnat, în Pitești, Legea privind drepturile participanților la Războiul de Independență, instituind mai multe distincții.

(Informaţii selectate din “Piteşti-620,  memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)