Caleidoscop

Harta Ţării Româneşti este realizată la 1700 de către Stolnicul Cantacuzino

1700 – stolnicul Constantin Cantacuzino, realizează în anul 1700, la Padova, Harta Ţării Româneşti. În ea sunt consemnate 15 dealuri unde se făceau cele mai bune vinuri, dealurile din Piteşti ocupând locul doi, după Râmnicu Sărat.

Domnitorul Şuţu i-a protejat pe negustori de jaful taxelor vamale

1791 – pe 6 octombrie 1791, domnitorul Mihail Şuţu porunceşte ispravnicilor de Argeş să dea satisfacţie negustorilor piteşteni şi să ia act de plângerea lor împotriva zapciilor şi căpitanilor care umflau taxele vamale la bâlciuri. Domnitorul i-a atenţionat pe ispravnici că va considera jaf orice altă taxă peste vama obişnuită care va fi cerută negustorilor.

Închiderea şcolii naţionale de la Pitești

1848, noiembrie 1. Școala naţională din Piteşti a fost închisă, iar profesorii suspendaţi din posturile lor, pe motiv că au participat activ la evenimentele revoluţionare. Clădirea şcolii a intrat sub jurisdicţia trupelor străine.

Citește și Matei Abălaru, câștigătorul din România al concursului UE pentru tinerii traducători

Reşedinţa unui cartier general militar la Pitești

1877 – militarii piteşteni, participanţi la Războiul de Independenţă, au făcut parte din Regimentul 4 Dorobanţi Argeş, Escadronul 2 Călăraşi, Batalionul 4 Vânători, iar 15 pompieri militari, conduşi de căpitanul Nicolae Puică, s-au integrat în Bateria ”Independenţa”. La 10 mai 1877, a fost anunţat public, la Piteşti, declararea Independenţei de Stat a României. De asemenea, a fost stabilită, la Piteşti, reşedinţa unui cartier general militar.

Preotul bisericii Buna Vestire din Piteşti este numit protoiereu al judeţului Argeş

Pe 15 mai 1908, Ion Panţurescu, licenţiat în teologie, preot al bisericii Buna Vestire din Piteşti este numit protoiereu al judeţului Argeş în locul preotului Platon Ciosu, acuzat de luare de mită.

Ambasadorul Prusiei la Istanbul vizitează Piteştiul

La 20 noiembrie 1920 oraşul Piteşti primea vizita diplomatului austriac Ludovic de Kreuchely, însoţit fiind de contele de Schladen, ambasadorul Prusiei la Istanbul. Ispravnicul judeţului Rasti, era cunoscător al mai multor limbi europene.
(Informaţii selectate din „Piteşti-630, memento” de Petre Popa)

Citește și Cine a militat pentru un bust al lui Gh. Ionnescu-Gion