Caleidoscop

Vizita premierului Mihail Kogălniceanu la Pitești

Pe baza Decretului Domnesc promulgat, în 1864, de Alexandru Ioan Cuza, la Piteşti s-a stabilit sediul unei circumscripţii pentru întreţinerea drumurilor şi podurilor aparţinând Ministerului Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Lucrărilor Publice. În vara aceluiaşi an, premierul României Mihail Kogălniceanu a vizitat Piteştiul, aici fiind adoptate importante hotărâri privind dezvoltarea edilitară şi urbanistică a localităţii.

Contribuţie obştească la Pitești pentru luptătorii români de pe frontul din Bulgaria

În vara anului 1877, cadrele didactice din Piteşti au decis să îi sprijine pe soldaţii argeşeni plecaţi pe front. Profesorii au organizat reprezentaţii teatrale din care au adunat suma de 300 de lei. Banii au fost depuşi la Prefectură, ca o contribuţie obştească în favoarea luptătorilor români de pe frontul din Bulgaria. Pe 13 noiembrie 1877, locuitorii Piteştiului au sărbătorit căderea Rahovei şi, ulterior, capitularea Plevnei.

Militari răniţi în timpul Războiului de Independență, îngrijiţi la Piteşti

În timpul Războiului de Independenţă, militari răniţi şi bolnavi au fost îngrijiţi în oraşul Piteşti, atât la Spitalul civil, situat în strada Sfânta Vineri la nr. 57, cât şi în 5 spitale militare temporare. Pe 15 ianuarie 1878, Crucea Roşie engleză oferă pentru spitalele militare temporare din Piteşti: 298 perechi pantofi pâslă, 452 flanele, 250 cămăşi, 249 izmene, 399 perechi ciorapi, 300 plăpumi şi 390 scufe de pichet.

Citește și 6 Septembrie 1817 – S-a născut Mihail Kogălniceanu, om politic, istoric, prim-ministru al României: „N-aş schimba săraca Moldovă nici pentru întâiul tron din lume”

Dezarmarea Gărzii Civile din Piteşti

În vara anului 1884 se hotărăşte prin lege încetarea activităţii Gărzii Civile. Acest lucru s-a lovit însă de rezistenţa gardiştilor. Dezarmarea acestora, hotărâtă a se realiza până în iulie, s-a desfăşurat cu dificultate la Piteşti. În februarie 1885, ministrul de Interne va declina ministrului de Război sarcina de dezarmare a celor nesupuşi.

Daunele provocate în Argeş de răscoalele ţărăneşti din 1907

La 15 februarie 1908, în urma evaluărilor făcute de o comisie asupra daunelor provocate în timpul şi din cauza răscoalelor ţărăneşti din martie 1907, în judeţul Argeş au fost constatate daune estimate la 293.949,35 lei. Numărul proprietarilor afectaţi a fost de 23, iar suma despăgubirilor solicitate de proprietari s-a ridicat la 824.503,52 lei.
(Informaţii selectate din „Piteşti-630, memento” de Petre Popa)

Citește și 28 Noiembrie 1877: Războiul de Independență. Generalul turc Osman Pașa s-a predat generalului român Cerchez