Primul azil pentru cerşetorii din Pitești
Pe 6 decembrie 1908, la insistenţele poliţiei, în Piteşti ia fiinţă primul azil pentru cerşetorii din oraş. Localul se afla pe strada Şerban Vodă şi pentru el primăria plătea 500 de lei anual. Prefectul a cerut primarului o listă cu cei care au contribuit la înfiinţarea azilului pentru a le mulţumi şi a le face cunoscut că pe viitor acesta va rămâne în îngrijirea şi conducerea primăriei.
Ministrul Constantin Argetoianu vizitează o expoziție comercială în Pitești
În septembrie 1927, Camera Agricolă Argeş a organizat la Piteşti o expoziţie comercială şi industrială, primind vizita prim-ministrului Ion I.C. Brătianu, precum şi a ministrului Agriculturii, Constantin Argetoianu.
Naţionalizarea importantelor unităţi industriale din Pitești
Pe 11 iunie 1948, printre cele mai importante unităţi industriale din Piteşti intrate sub incidenţa Legii naţionalizării s-au aflat Textila Românească, Ţesătoria Română, fabricile şi tăbăcăriile patronilor Constantin Dumitrescu şi Constantin Petrescu, precum şi Exploatarea de Electricitate.
Au fost demolate busturile Brătienilor din centrul Piteştiului
În 1950 au fost demolate busturile lui Ion C. Brătianu, Vintilă I.C. Brătianu şi Ion I.C. Brătianu aflate în zona centrală a oraşului Piteşti, precum şi statuia lui Mihail Manolescu, cunoscut prefect de Argeş între anii 1895 şi 1899, amplasată în Rotonda din Pădurea Trivale.
A fost dat în folosinţă blocul Modern din Piteşti
În anul 1962 a fost dat în folosinţă blocul Modern din Piteşti, de pe strada Doamna Bălaşa, la parter Agenţia Piteşti a CFR, teatrul de Păpuşi „Aşchiuţă”, amenajat parţial în clădirea unei foste instituţii bancare, şi magazine. Arhitect a fost G. Horn, şef de şantier Alexandru Popescu de la Trustul de Construcţii Argeş.
Delegație poloneză în vizită la Pitești
1984, mai 7-11. Delegație a voievodatului Tarnow, din Polonia, condusă de Stanislaw Opalco, în vizită la Pitești, stabilirea principiilor Protocolului de înfrățire cu județul Argeș.
(Informaţii selectate din „Piteşti-620, memento” de Petre Popa)
