Se deschide la Piteşti Institutul de Fete „Karol Buholtzer”

1843. Se deschide, în Piteşti, cu ajutorul profesorului Ioan Rădulescu, de la Şcoala Naţională, Institutul de Fete „Karol Buholtzer”, mentor, profesorul german amintit, având, în 1846, 13 eleve, limbile română, germană, franceză, greacă, muzică la chitară, dansul, gospodăria.

Christian Tell a cuprins Piteştiul în planul de apărare a ţării

La 27 iunie 1848, la propunerea omului politic Cristian Tell, lider al Revoluţiei de la 1848, oraşul Piteşti a fost cuprins în planul strategic de apărare a ţării pe timpul evenimentelor revoluţionare de la 1848.

Piteştiul avea la 1859 nu mai puţin de 1.889 de clădiri

Oraşul Piteşti avea la 1859 nu mai puţin de 1.889 de clădiri, din care 1.400 de case, 7.229 de locuitori, dintre care 65% erau agricultori şi liberi profesionişti, 20% meseriaşi şi 15% comercianţi şi fabricanţi, Şcoala Normală în limba română, două şcoli private, una în limba germană şi alta în limba elină, un pension de fete în limbile franceză şi germană, zece biserici ortodoxe, una armenească, o sinagogă şi un spital cu 30 de paturi.

S-a semnat contractul privind proiectarea căii ferate Bucureşti-Piteşti

La 4 august 1866 Consiliul de Miniştri al României a încheiat, printr-un Jurnal Special, aprobat de principele Carol I (Decretul Nr. 1.193), contractul cu Eugeniu Gavand pentru proiectarea căii ferate Bucureşti-Piteşti, termen 31 decembrie 1866.

Hanul Gabroveni a intrat în proprietatea lui Raiciu Vasiliu Cuţitaru

Cel mai important han din Piteşti, Gabroveni, aflat pe strada Sfânta Vineri a intrat în proprietatea lui Raiciu Vasiliu Cuţitaru, clădire existentă şi astăzi, folosită după naţionalizarea din 1948 pentru birouri şi spaţii comerciale de stat.

500 de piteșteni au participat la inaugurarea Transfăgărășanului

1974, septembrie 20. Festivitatea inaugurării Drumului Național 70 Transfăgărășan (86 km, zonă montană, cotă maximă, 2.050 m), Bâlea-Lac în prezența președintelui României, Nicolae Ceaușescu, șef al Guvernului, Manea Mănescu. Printre participanți, 500 de piteșteni, coordonator Ion Ripeanu. Lucrare executată, prioritar, de unități ale Armatei Române, regăsindu-se inclusiv militari din Argeș, 2.200 de zile. Tunelul Mare, pe sub muntele Paltin, lungime 887 de metri, cotele 2.025- 2.042, între județele Argeș și Sibiu.

(Informaţii selectate din „Piteşti-620, memento” de Petre Popa)