Premierul Kogălniceanu s-a întâlnit cu oficialităţile piteştene

Pe baza Decretului Domnesc promulgat, în 1864, de Alexandru Ioan Cuza, la Piteşti s-a stabilit sediul unei circumscripţii pentru întreţinerea drumurilor şi podurilor aparţinând Ministerului Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Lucrărilor Publice. În vara aceluiaşi an, premierul României Mihail Kogălniceanu a vizitat Piteştiul, aici fiind adoptate importante hotărâri privind dezvoltarea edilitară şi urbanistică a localităţii.

Profesorii au strâns bani pentru soldaţi

În vara anului 1877, cadrele didactice din Piteşti au decis să îi sprijine pe soldaţii argeşeni plecaţi pe front. Profesorii au organizat reprezentaţii teatrale din care au adunat suma de 300 de lei. Banii au fost depuşi la Prefectură, ca o contribuţie obştească în favoarea luptătorilor români de pe frontul din Bulgaria. Pe 13 noiembrie 1877, locuitorii Piteştiului au sărbătorit căderea Rahovei şi, ulterior, capitularea Plevnei.

Militari răniţi şi bolnavi au fost îngrijiţi în Piteşti

În timpul Războiului de Independenţă, militari răniţi şi bolnavi au fost îngrijiţi în oraşul Piteşti, atât la Spitalul civil, situat în strada Sfânta Vineri la nr. 57, cât şi în 5 spitale militare temporare. Pe 15 ianuarie 1878, Crucea Roşie engleză oferă pentru spitalele militare temporare din Piteşti: 298 perechi pantofi pâslă, 452 flanele, 250 cămăşi, 249 izmene, 399 perechi ciorapi, 300 plăpumi şi 390 scufe de pichet.

Dezarmarea Gărzii Civile din Piteşti

În vara anului 1884 se hotărăşte prin lege încetarea activităţii Gărzii Civile. Acest lucru s-a lovit însă de rezistenţa gardiştilor. Dezarmarea acestora, hotărâtă a se realiza până în iulie, s-a desfăşurat cu dificultate la Piteşti. În februarie 1885, ministrul de Interne va declina ministrului de Război sarcina de dezarmare a celor nesupuşi.

Daunele provocate în Argeş de răscoalele ţărăneşti din 1907

La 15 februarie 1908, în urma evaluărilor făcute de o comisie asupra daunelor provocate în timpul şi din cauza răscoalelor ţărăneşti din martie 1907, în judeţul Argeş au fost constatate daune estimate la 293.949,35 lei. Numărul proprietarilor afectaţi a fost de 23, iar suma despăgubirilor solicitate de proprietari s-a ridicat la 824.503,52 lei.

Informaţii selectate din „Piteşti-620, memento”, de Petre Popa