Grigore Ghica, scutea de taxe țigănimea din Pitești

Pe 7 aprilie 1673, domnul Ţării Româneşti, Grigore Ghica, scutea, printr-un hrisov, metohul şi ţigănimea din Piteşti, ce aparţineau Mănăstirii Cotmeana, de anumite taxe ale oraşului, aşa cum făcuse anterior şi voievodul Matei Basarab.

Simion Movilă a expediat o scrisoare din Piteşti regelui Poloniei

La 1 noiembrie 1601, domnul Ţării Româneşti, Simion Movilă a expediat o scrisoare din Piteşti prin care îl anunţă pe regele Poloniei, Sigismund III, că ajutat de trupele polone, conduse de generalul Ioan Potocki, a înfrânt pe susţinătorii domnului Radu Şerban.

Locaş sfânt din Pitești, închinat unei mănăstiri de pe Muntele Athos

Radu Mihnea, domn al Ţării Româneşti a dăruit, în anul 1616, marelui comis Bratu pentru dreaptă şi credincioasă slujbă, viile lui Leca spătarul situate în dealul Piteştilor. În anul 1626, voievodul Ţării Româneşti, Alexandru Coconul a predat în semn de supunere, lăcaşul de cult din Piteşti, existent pe locul unde se află astăzi Biserica Sfânta Treime, Mănăstirii Simopetra, de la Muntele Athos.

Primele detașamente sovietice intră în Pitești

1944, august 31. Detașamente avansate ale Armatei Sovietice au ajuns la Pitești continuând să avanseze spre Craiova și Râmnicu Vâlcea.

Fosta comună Prundu devine, în 1955, cartier în Pitești

1955, ianuarie 10. Orașul Pitești, include teritorial, fosta comună Prundu, școală, biserică, primărie, cooperativă agricolă de producție, dispensar. Astăzi, Cartierul Petrochimiștilor din Pitești-Sud.

Recensământul populației la Pitești în anul 1955

1955, februarie 21. În Pitești, la efectuarea recensământului populației, așezarea Pitești avea 38.333 de locuitori, din care 15% lucrau în industrie, reprezentând atunci, 35% din cetățenii activi.

O nouă variantă a Proiectului sistematizării oraşului Piteşti

1948-1949. O nouă variantă a Proiectului sistematizării oraşului Piteşti, de Alexandru Zamfiropol şi Kikero Constantinescu, neaplicat, precum şi a Monografiei geografice a oraşului Piteşti, autor Alexandra Bunescu, interesant suport documentar postbelic.

(Informaţii selectate din „Piteşti-620,  memento” de Petre Popa)