Matei Basarab a construit o biserică de lemn cu temelia de piatră la Pitești

1666. În timpul domniei sale, Matei Basarab, voievod al Ţării Româneşti, a construit la Piteşti o biserică de lemn cu temelia de piatră. Informaţia apare relatată în hrisovul din 5 aprilie 1666, semnat de Radu Leon, unul dintre succesorii la tron al lui Matei Basarab. În acelaşi hrisov mai apare scris şi faptul că biserica a fost incendiată de oameni răi din oraş.

Drumuri dificile în Argeş în anul 1820

1820. În anul 1820, diplomatul şi scriitorul francez, vicontele de Marcellus, a relatat că în timpul călătoriei sale prin Muntenia, de la Piteşti, pe valea Argeşului, a folosit o trăsură cu opt cai, deoarece drumul era foarte dificil.

Atelierul de tăbăcărie de pe strada Râurilor

1824. În anul 1824, a fost înfiinţat, pe strada Râurilor, un atelier de tăbăcărie, cunoscut, peste ani, prin numele patronului Alexandru Uivary. În acelaşi an, pe 3 mai, danezul Clausewitz, consilier al ţării sale la Istanbul, a publicat în însemnările făcute în timpul călătoriei sale în Ţara Românească, că la Piteşti, şeful Poştei, Steriopol vorbea bine germana şi italiana.

Șefii judeţului erau aleşi pe trei ani

1832. Conform Regulamentului Organic, capii judeţelor au fost aleşi pe 3 ani. Aceştia se aflau în subordinea Ministerului din Lăuntru. Această situaţie a durat până în anul 1864, când ocârmuirile au fost înlocuite cu prefecturile.

Hotărârea Consiliului de Miniștri privind gratuitatea manualelor

1965, august 18. Cele mai multe familii având copii la școală s-au bucurat pentru adoptarea Hotărârii Consiliului de Miniștri privind gratuitatea manualelor.

Pagubele din Piteşti ale cutremurului din 1977

1977, martie 4. Diverse pagube materiale, panică, refugiu din oraş, din cauza cutremurului de pământ, la Piteşti, gradul IV pe scara Richter. Dislocarea Foişorului de Foc de la Cazarma Pompierilor, strada Smeurei, incendii, deteriorări, Uzina Colibaşi, Combinatul Petrochimic, IPMPB, Spitalul Judeţean, locuinţe, magazine, instituţii publice, fără victime omeneşti.

(Informaţii selectate din „Piteşti-620,  memento” de Petre Popa)