Boierii din Târgovişte au construit Cetatea Poienari

O legendă din veacul al XV-lea, despre Cetatea Poienari, transmisă din tată în fiu, spune că boierii din Târgovişte, speriaţi de asprimea domnitorului Vlad Ţepeş care trăgea în ţeapă tâlharii, leneşii şi trădătorii, s-au adunat în taină şi au pus la cale pieirea domnitorului. Ţepeş însă, aflându-le la timp uneltirea, şi-a trimis oamenii, chiar în ziua de Paşte, să-i aducă pe boieri cu neveste şi copii, pe jos până la Curtea de Argeş. Odată ajunşi, domnitorul le-a spus că a aflat că-i urzeau moartea şi le-a poruncit ca până în duminica Tomii, pe cea mai înaltă stâncă din Poienari să ridice o cetate. Boierii s-au apucat de lucru şi mulţi dintre ei au sfârşit în adâncurile prăpastiei, pradă vulturilor şi animalelor. Pe cei rămaşi în viaţă i-a iertat, socotind că s-au pocăit de rele şi s-au cuminţit.

Legea privind drepturile participanților la Războiul de Independență a fost semnată la Pitești

1878, mai 10. Conducătorul statului a semnat în Pitești, Legea privind drepturile participanților la Războiul de Independență, instituind mai multe distincții.

A decedat iniţiatorul Societăţii Române de Geografie

Se stinge la Piteşti Constantin Căpitănescu, iniţiatorul Societăţii Române de Geografie. Născut la Curtea de Argeş în 1844, el este unul dintre primii cartografi ai Argeşului şi constructorul primelor săli meridiane din ţară. Constantin Căpitănescu se află înmormântat la Cimitirul Sf. Gheorghe din Piteşti.

Sirena morii Progresul anunţa ora exactă la Piteşti

În 1918, Grigore Coandă, rudă cu celebrul inventator Henri Coandă, a fost primul preşedinte al Partidului Ţărănesc din Argeş şi deputat în primele legislaţii de după primul război mondial. El era patronul Morii Progresul, care îşi avea sediul în Târgul din Vale. La ora aceea, Moara Progresul era mecanizată şi reprezenta cea mai mare industrie din urbe. La ora şapte fix, când se schimba tura, sirena de la moară începea să urle, iar piteştenii îşi potriveau ceasurile cu exactitate.

Înfiinţarea în Piteşti în deceniile 1968-1988 a marilor librării

1950, iulie 1. Deschiderea Centrelor Librăriilor de Stat, directori, succesiv, Alexandru Ivan, Petre Lungu, Mihai Pârvu. Un timp a funcţionat şi Librăria Cartea Rusă (Nicolae Ganea). Înfiinţarea, pentru zona centrală din Piteşti, în deceniile, 1968-1988, a marilor librării Mihai Eminescu, Nicolae Bălcescu, Tineretului, Casa Cărţii, altele în cartiere, acum existente parţial.

(Informaţii selectate din „Piteşti-620,  memento” de Petre Popa)