Vintilă Brătianu a subscris cu 10.000 de lei în Banca „Piteşti”
În 1909, se înfiinţează în oraşul nostru Banca „Piteşti” al cărei director a fost Mihail Boiangiu. Această societate anonimă avea un capital de 500.000 de lei, împărţit în 1.000 de acţiuni nominale a 500 de lei. În fruntea celor care au subscris la această bancă cu câte 10.000 de lei a fost şi Vintilă Brătianu, prim ministru al României între anii 1927-1928. El era al treilea fiu al lui Ion C. Brătianu. De asemenea, Vintilă Brătianu a fost director al Băncii Româneşti, membru al Consiliului Centralei băncilor populare şi a Cooperativelor săteşti, cenzor şi director la Banca Naţională.
Apare la Piteşti revista „Învăţătorul satelor”
1908-1911. Apare, la Pitești, revista „Învățătorul satelor”, sub egida Asociației Învățătorilor din Județul Argeș, devenită în 1911-1913, „Învățătorul”.
A început furnizarea curentului electric pentru iluminatul public din Piteşti
1913, decembrie 15. A început furnizarea curentului electric pentru iluminatul public al orașului Pitești, recepție provizorie, 30 martie 1914, definitivă, 29 septembrie 1914. Stâlpii rețelei stradale erau din fier (zona centru) și din lemn (la periferie).
Bilanţul primei conflagraţii mondiale
1919. Bilanțul primei conflagrații mondiale (Războiul cel Mare) a relevat atitudinea activă a locuitorilor din această parte a țării, prioritar, eroismul militarilor din: Regimentul Nr. 4 Dorobanți Argeș, Regimentul Nr. 30 Dorobanți Muscel, Regimentul Nr. 44 Infanterie, Regimentul Nr. 70 Infanterie, Regimentul Nr. 6 Artilerie, Regimentul Nr. 15 Artilerie, Batalionul de Miliții Argeș, Batalionul de Miliții Muscel, cele mai multe având comandamentul la Pitești. Anumite subunități au îndeplinit misiuni speciale în Basarabia.
În 1944, rulează la Piteşti primul film rusesc
La începutul toamnei anului 1944, la Piteşti, în sala Teatrului Comunal, primarul Ion Steriopol a prezentat piteştenilor primul film sovietic, „Curcubeul”, care prezenta viaţa sovieticilor sub ocupaţia germană. Traducerea din ruseşte a fost făcută de inginerul Gogolevschi, refugiat polonez.
(Informaţii selectate din “Piteşti-620, memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)
