Ceauşescu a vrut să radă de pe fața Pământului 252 de sate argeşene
În iunie 1986, Nicolae Ceuşescu a pus gând rău satelor româneşti. El a intenţionat să desfiinţeze 3.931 de sate din cele 13.123 existente. Argeşul se număra printre cele mai afectate judeţe, nu mai puţin de 252 de sate urmând să fie rase de pe faţa pământului.
Stindardul tricolor, o amplă activitate culturală
1903, ianuarie 2. Cercul studenților, originari din Argeș, a organizat în sala Uklar, ulterior Fabrica de Butoaie, astăzi dezafectată, strada Crinului, o amplă activitate culturală sub genericul Stindardul tricolor.
Contractul pentru alimentarea orașului cu apă
1905. Primăria Pitești realiza un contract pentru alimentarea orașului cu apă, prin firma inginerului W. H. Lidley, proiectantul propunând folosirea surselor subterane de la Gropeni, Mărăcineni.
Unitățile industriale reprezentative ale Piteștiului la 1906
1906. Ca unități industriale reprezentative orașul Pitești avea Moara Sistematică de Făină, Abatorul, Fabrica de Pielărie și Încălțăminte din Găvana (comună suburbană).
Este editată lucrarea „Meseriașul român și Legea meseriilor”
1907. Este editată, la Pitești, lucrarea „Meseriașul român și Legea meseriilor” de Ștefan Gh. Ghicoș (1881-1963), avocat, doctor în științe economice la Berlin (1906), inspector pe lângă Ministerul Industriei și Comerțului. În 1909 scrie Monografia stării meseriilor din Pitești, listată în bibliografia noastră specială.
Temperatură negativă record în Pitești
1907. ianuarie 24. Se înregistra, la Pitești, o temperatură negativă record de -27 grade Celsius, Scară termometrică centisimală. Anders Celsius (1701-1744), fizician și astronom suedez.
Piteștiul avea 19.722 de locuitori în 1912
1912. Așezarea avea 19.722 de locuitori, 519 ha, din care 436 de ha orașul propriu-zis, 45 ha Pădurea Trivale, 10 ha cătunul Papucești, 28 de ha cătunul Turcești.
(Informaţii selectate din “Piteşti-620, memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)
