În perioada 1875-1927 liberalii au fost conduşi cu o singură excepţie de familia Brătianu

În perioada 1875-1927 liberalii de la Piteşti s-au aflat constant sub directa înrâurire a preşedinţilor acestui partid, respectiv, Ion C. Brătianu (1875-1891), Dumitru C. Brătianu (1891-1892), Dimitrie A. Sturdza (1892-1909), Ion I.C. Brătianu (1909-1927).

Se deschide la Piteşti Institutul de Fete Karol Buholtzer

1843. Se deschide, în Piteşti, cu ajutorul profesorului Ioan Rădulescu, de la Şcoala Naţională, Institutul de Fete Karol Buholtzer, mentor, profesorul german amintit, având, în 1846, 13 eleve, trei clase, limbile română, germană, franceză, greacă, muzica la chitară, dansul, gospodăria.

Stolnicul Constantin Brătianu colabora ca deputat cu Primăria Piteşti

1836. Magistratul (Primăria) oraşului Piteşti colabora, în zece mahalale, cu deputaţii: stolnicul Constantin Brătianu, postelnicul Pandele Popescu, postelnicelul Costel Popa, logofătul Badea Vulpescu.

Trupele germane iau în primire oraşul Piteşti în toamna anului 1916

În toamna anului 1916, la ora 9.00, trupele germane iau în primire oraşul Piteşti. Încă din prima zi, germanii au ocupat clădirea primăriei în care s-a instalat Comandatura Germană nr. 272 şi au ars arhiva, din ordinul comandantului german. De asemenea, arhiva Prefecturii Argeş a fost dusă pe malul Argeşului şi incendiată. Şcolile primare 1, 2, 3 de băieţi şi 1, 2 de fete au fost rechiziţionate pentru instalarea spitalelor de campanie, iar şcoala 3 fete a devenit spaţiu pentru birourile nemţilor. Colegiul IC Brătianu a fost transformat în local al Crucii Roşii până la 1 noiembrie 1918.

În 1950 producţia globală din Piteşti a fost de 160.170.000 de lei

În anul 1950 producţia industrială globală din Piteşti a fost de 160.170.000 de lei, considerată la momentul acela bază de calcul, adică 100% pentru etapele următoare.

(Informaţii selectate din “Piteşti-620,  memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)