Theodor Aman s-a născut la Câmpulung
Renumitul pictor şi grafician Theodor Aman s-a născut la Câmpulung Muscel, în anul 1831. A studiat la Bucureşti, apoi la Paris. Ca profesor la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, Theodor Aman se dedică picturii influenţat de maeştrii renaşterii italiene. Revenind pe meleagurile natale s-a inspirat din viaţa muscelenilor, lăsând mai multe pânze cu peisaje din Câmpulung şi împrejurimi.
Nepotul lui Basarab mută capitala la Curtea de Argeş
Din anul 1330, după victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei, Carol Robert, la Câmpulung îşi stabileşte reşedinţa de scaun Basarab I, primul domnitor al Ţării Româneşti. Astfel, Câmpulungul devine, pentru aproape 4 decenii, centrul politic şi administrativ al statului. Abia în 1369, domnitorul Vladislav Vlaicu, urmaşul la tron al lui Nicolae Alexandru, fiul marelui Basarab, a mutat capitala ţării la Curtea de Argeş.
Mausoleul de la Mateiaş adăpostește osemintele a peste 2.300 de militari români
Mausoleul Eroilor din comuna Valea Mare-Pravăţ, judeţul Argeş, cunoscut şi sub numele de Mausoleul de la Mateiaş, este un monument dedicat eroilor căzuţi în Războiul de Independenţă. Ridicat între anii 1928-1935 de către constructorul De Nicolo, după proiectul arhitectului Dumitru Ionescu Berechet, impozantul mausoleu, realizat în principal din calcar de Albeşti, este compus din două corpuri: primul, orizontal, adăposteşte osuarul, pe pereţii căruia sunt montate plăci de marmură cu numele unor militari căzuţi la datorie; al doilea, vertical, are forma unui turn cu foişor, spre care duce o scară în spirală. Aici sunt depuse, în 31 de cripte, osemintele a peste 2.300 de militari români.
Unirea pe cale armată
În perioada 1883-1884, Piteştiul l-a avut ca primar pe Ioan Rădulescu, profesor de istorie la gimnaziul din oraş, deputat şi tatăl actriţei Fany Rebreanu. În 1882, acesta, împreună cu avocatul Nicolae Dimancea şi profesoara Maria Sorbul, soţia dramaturgului Victor Sorbul, au condus secţia argeşenă a societăţii Carpaţi, ce milita pentru unirea Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului şi Banatului cu România chiar şi pe cale armată.
Municipalitatea dată în judecată
În data de 30 decembrie 1878 George Ştefu a reclamat municipalitatea că nu a respectat dorinţa testamentară a mătuşii sale Paraschiva Ştefu de a se înfiinţa o bibliotecă publică în oraş, deşi răposata lăsase în acest sens încă din 1869 suma de 200 de galbeni.
(Informaţii selectate din “Piteşti-620, memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)
