Costin Petrescu realizează Marea Frescă din sala de concerte a Ateneului Român
Pictorul Costin Petrescu s-a născut pe 11 mai 1872, la Piteşti. Artistul a fost profesor la Şcoala de Bele-Arte din Capitală. Cea mai importantă lucrare a sa este Marea Frescă din sala de concerte a Ateneului Român, realizată între 1934-1938. În Marea frescă de la Ateneul Român (210 mp), celebrul pictor piteştean Costin Petrescu îi prezintă pe marii domnitori români în diferite ipostaze.
S-a deschis Şcoala Românească de la Biserica Sfânta Vineri
În luna ianuarie a anului 1841, la Biserica Sfânta Vineri din Piteşti, s-a deschis Şcoala Românească Dimitrie Românişteanul. Cei 51 de elevi erau grupaţi în două clase şi pe lângă să scrie, să citească şi să socotească mai învăţau şi Catehismul. În 1845, Şcoala Românească a fost deschisă şi la Biserica Sfântul Ilie din Piteşti, ea fiind condusă de cântăreţul Athanasie Popescu. Elevii, în număr de 24, citeau pe Catehism, Ceaslov şi Psaltire.
Începe construcţia halei din Piteşti
Pe 28 decembrie 1913, s-a pus piatra de temelie a halei din piaţa oraşului Piteşti. La eveniment au fost prezenţi primarul Alexandru Dumitrescu, deputaţii Mihai Mihăileanu, Radu Mandrea, generalul Spiroiu şi inginerii Baranga, Dima şi Schmidt.
Hanul Firei din Stâlpeni
Peste drum de căminul cultural din Stâlpeni există şi astăzi o casă în care a funcţionat Hanul Firei Vasilescu. Aici trăgeau chirigiii care cărau cherestea de la Rucăr. Se opreau joi seara, beau, mâncau, îşi hrăneau şi odihneau caii şi vineri dimineaţa plecau spre Târgul de la Piteşti care se ţinea sâmbăta. O altă cârciumă vestită a fost cea a lui Duican, care era aşezată la 50 de metri de biserica veche. Boierii frecventau acest birt, întrucât aici fumau cu narghileaua turcească şi serveau băuturi fine şi cafele.
Comandatura Germană nr. 272 se instalează în Primăria Pitești
În toamna anului 1916, la ora 9.00, trupele germane iau în primire oraşul Piteşti. Încă din prima zi, germanii au ocupat clădirea primăriei în care s-a instalat Comandatura Germană nr. 272 şi au ars arhiva, din ordinul comandantului german. De asemenea, arhiva Prefecturii Argeş a fost dusă pe malul Argeşului şi incendiată. Şcolile primare 1, 2, 3 de băieţi şi 1, 2 de fete au fost rechiziţionate pentru instalarea spitalelor de campanie, iar şcoala 3 fete a devenit spaţiu pentru birourile nemţilor. Colegiul IC Brătianu a fost transformat în local al Crucii Roşii până la 1 noiembrie 1918.
(Informaţii selectate din “Piteşti-620, memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)
