Caleidoscop

Mihai Antonescu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri a venit la Corbeni cu ocazia inundațiilor din 1941

În urma unor ploi torenţiale, în luna iulie 1941, lemnele exploatării CAPS de pe apa Argeşului au format un zăgaz natural în apropiere de comuna Aref. Datorită presiunii, apele s-au revărsat în cantităţi uriaşe, astfel că vatra satului Căpăţâneni, aparţinând de comuna Corbeni, a fost distrusă aproape în întregime. Toate podurile din comunele Corbeni, Oeşti şi Albeştii de Argeş au fost distruse. La locul dezastrului a venit şi vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Mihai Antonescu, care a promis oamenilor refacerea gospodăriilor distruse.

Mănăstirea Glavacioc a fost reparată de mai multe ori

Mănăstirea Glavacioc situată în comuna Ştefan cel Mare din judeţul Argeş există încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân. Ansamblul mănăstiresc Glavacioc a fost refăcut în decursul istoriei de către domnitorii Vlad Călugărul şi de fiul său Radu cel Mare. Biserica a mai fost zugrăvită în două rânduri de Neagoe Basarab şi de Petru Cercel. Decedat în 1495, domnitorul Vlad Călugărul a fost înmormântat chiar la mănăstirea Glavacioc.

Regele Suediei a stat trei săptămâni la Piteşti așteptând paşapoartele de intrare în Imperiul Austro-Ungar

Între 19 octombrie – 8 noiembrie 1714, Carol al XII-lea, regele Suediei, venind din Imperiul Otoman a poposit în drumul de întoarcere spre ţara sa, la Piteşti. Acesta a fost poate cea mai de seamă personalitate pe care au cunoscut-o piteştii în evul mediu. Înaltul oaspete a fost însoţit, din porunca domnitorului Ştefan Cantacuzino, pe întreg timpul cât a stat în Ţara Românească, de marele vornic Radu Popescu, unul dintre cronicarii vremii. Deşi traversarea Ţării Româneşti era programată în şapte zile, şederea de aproape trei săptămâni a regelui suedez la Piteşti, a fost motivată printre altele de aşteptarea paşapoartelor de intrare în Imperiul Austro-Ungar.

Se înfiinţează la Pitești pensioane pentru domnişoare

În 1843 se înfiinţează la Piteşti pensioanele de fete Carl Bucholtzer şi Fany Regelsberg. Aici elevele învăţau limba română, germană şi franceză. De asemenea, tinerele domnişoare deprindeau lucrul de mână şi se perfecţionau în muzica instrumentală la chitară şi clavir.

(Informaţii selectate din “Piteşti-620,  memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)