Vlad Ţepeş s-a rugat la Mănăstirea Glavacioc

Se spune că pe locul unde este construită Mănăstirea Glavacioc, în timpul lui Mircea cel Bătrân, un cioban a găsit într-o peşteră o icoană făcătoare de minuni, ce poartă chipul Fecioarei Maria. Atunci, voievodul a decis construirea acestui lăcaş sfânt. La icoana cu chipul Maicii Domnului s-a închinat şi s-a rugat şi voievodul Vlad Ţepeş ca să câştige bătăliile cu turcii. Legenda spune că la un moment dat, icoana Maicii Domnului a fost luată de nişte călugări şi dusă la Mănăstirea Curtea de Argeş. A doua zi dimineaţa, spre surprinderea călugărilor de la Glavacioc, icoana a fost găsită la locul de unde fusese luată. Credincioşii se închină şi astăzi la icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Glavacioc.

Fraţii lui Ipsilanti au ocupat Câmpulungul

Marile evenimente ale istoriei moderne s-au făcut simţite şi la Câmpulung, astfel că, izbucnirea revoluţiei de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, şi măsurile luate de către acesta în favoarea maselor populare s-au bucurat şi de adeziunea câmpulungenilor. Arestat de către eterişti la Goleşti, Tudor Vladimirescu este dus la Târgovişte prin Câmpulung, unde în noaptea de 22-23 mai 1821 este găzduit în casa boierului Constantin Chiliaşu, bunicul istoricului Constantin D. Aricescu. În acest timp, oraşul este ocupat de un detaşament de ostaşi conduşi de cei doi fraţi ai lui Alexandru Ipsilanti, Nicolae şi Iorgu.

Fondarea gazetei „Reforma”

Ziaristul şi traducătorul Ioan G. Valentineanu s-a născut pe 5 iulie 1834. El a fost un susţinător al Unirii Principatelor şi a participat la Revoluţia de la 1848. În septembrie 1859, Valentineanu fondează gazeta „Reforma”, apărută cu intermitenţe, până la 1888.

Se înfiinţează Partidul Poporului

În aprilie 1920, se înfiinţează, la Piteşti, organizaţia Partidului Poporului, condusă de liderii naţionali Alexandru Averescu şi Petre Negulescu. În mai, Ministerul de Interne al României a acordat Prefecturii Argeş, 44.000 lei pentru organizarea unor acţiuni de combatere a bolşevismului.

Militarii piteşteni au participat la încoronarea regelui Ferdinand

În toamna anului 1922, subunităţi din Garnizoana Militară Piteşti, cu drapele de luptă, au plecat spre Alba Iulia pentru a participa la festivitatea încoronării regelui Ferdinand şi a reginei Maria. Garnizoana a fost prezentă şi la festivitatea de încoronare organizată în Capitală.

(Informaţii selectate din “Piteşti-620,  memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)