Pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie, Curtea de Argeș figurează cu un record internațional la capitolul precipitații abundente: o ploaie de doar 20 minute, în care au căzut 205 litri de apă pe metrul pătrat, adică o găleată de 10 litri pe fiecare minut. Fenomenul a fost înregistrat la 7 iulie 1889, fiind relatat de presa vremii ca un record european. Un ministru al Mediului, Grațiela Gavrilescu, declara, într-un discurs la Academia Română, în noiembrie trecut, că recordul ar fi chiar unul mondial, informație preluată de toate organele de presă. Chiar dacă specialiștii locali nu sunt 100% convinși că am avut cea mai mare ploaie scurtă din lume, cu toții admit că fenomenul a fost unul ieșit din comun, deși nu unul izolat.
La Curtea de Argeș, stația meteo s-a mutat între timp, de la actualul Hotel Posada, unde se afla inițial, la marginea orașului, pe strada Albești. Nicolae Tudor, șeful stației, ne spune că în trecut măsurătorile se făceau oarecum pe cont propriu, fără un program continuu, ci cu observații din 6 în 6 ore (abia din ’59 funcționarea și trimiterile de date la București fiind mai sistematice). Informația despre acel record nu s-a păstrat aici, mai ales că după mutările de stații arhivele s-au mai pierdut, dar se știe despre el ceea a apărut atunci în presă, după ce datele au fost transmise la Capitală. Recordul surprinde oarecum, fiindcă zona e chiar una „mai liniștită”, cu toate că „au mai fost, ca peste tot, fenomene cu cantități de precipitații, dar nu cantități așa uriașe, să sperie”.
Ne explică faptul că ploile abundente apar „când ciclonul mediteranean trece peste Marea Neagră, se încarcă din ea, pe urmă se deplasează spre vest, pe zona subcarpatică, și ne afectează pe noi”. În nici un caz, din cauza masivilor din Făgăraș: „Cumulizările (norii cumulus, n.r.) care se mai formează datorită versanților produc precipitații acolo, aversele cad la barajul Vidraru sau la Cârtișoara – ceea ce se formează în partea cealaltă de Făgăraș”. În schimb, norii, formați peste tot după aceleași reguli, fac ca precipitațiile să se concentreze uneori pe zone foarte mici. „Au fost zile în care am avut cantitate mare de precipitații în oraș, și aici, la stație, am avut puține. Sau a plouat la Albești și la noi, spre oraș, n-au fost. Deci, cantitățile mari cad mai mult punctual, din cauza formării norului: adică acolo e centrul lui, «celula» cea mai dezvoltată. Ea poate să acopere câțiva kilometri, nu zeci de kilometri”.
Are în memorie, de altfel, o ploaie zdravănă din 2004: „Eram de serviciu în seara aceea și țin și acum minte cum aveam toate buzunarele de la pelerină pline cu apă” – atunci 50 de l/mp au căzut într-o singură oră, undeva după 9 seara, cu tunete și fulgere (totuși, fără grindină). Asemenea ploi de vară nu cad la anumite ore, ci ele „apar și după-amiaza, și noaptea, în funcție de cum intră masa de aer”. Caracteristica lor o reprezintă cantitățile mari adunate într-o perioadă scurtă de timp. „E, desigur, altceva să cadă aceeași cantitate, să zicem 30 l/mp, în 30 de zile, și altceva în 10-20 de minute. Și în 2004 a fost ca întotdeauna în astfel de situații: s-a inundat pe str. Daniel Sterescu, care știți că e mai jos, pe bulevardul 1 Decembrie și în celelalte zone ale orașului care se inundă de fiecare dată când cad vreo 30-40 l/mp”, mai observă Nicolae Tudor.

Sursa, în Mediterana

Carmen Dima, meteorolog previzionist al Minicentrului de Prognoză Pitești, compară recordul din 1889 cu situațiile mai recente: „Și când eram eu pe tură la București, într-o vară, la Constanța, țin minte că se acumulaseră seara, la 11, peste 200 de litri în doar o oră și ceva”. Despre fenomenul din Curtea de Argeș, la care remarcă timpul extrem de scurt, vede următoarea explicație: „Cu siguranță a fost o «celulă», cum sunt cele pe care le urmărim azi pe imaginile-radar. Ne-ar fi apărut ca o super-celulă, mai mare și cu o culoare mai intensă, spre mov, indicând fenomene din cele mai severe. A fost vorba de un fenomen «convectiv» (curenți ascendenți și descendenți) puternic și profund – un nor cumulonimbus cu o dezvoltare pe verticală mare și baza aproape de sol. Probabil să fi fost și o forfecare intensă acolo, în acea celulă, și valori termice deosebit de ridicate și un front rece asociat acestei super-celule și cu umezeală foarte mare. Și totul poziționat deasupra Curții de Argeș, probabil cu vânturi puternice și chiar cu grindină. Ar fi putut să fie oriunde, dar pur și simplu s-a întâmplat acolo. Iar aceste fenomene pot avea loc, de exemplu, la poartă, iar înăuntru, în curte, nu. Depinde unde apar în acel moment toți acei parametri”.

S-au mai înregistrat ploi abundente în 2004 şi 2012

Deși cad pe suprafețe mici, aceste ploi pot avea cauza foarte departe. „Pe o hartă de satelit, întotdeauna ne uităm la o scară mai largă, la nivel de Europa, să vedem de unde provin masele de aer. În general, la noi cele mai mari cantități de apă, 90% din umezeală, se datorează bazinului Mării Mediterane. Probabil și atunci o fi fost un ciclon pe Marea Mediterană, unde era cald, și a venit spre noi, cu presiune scăzută la centru, și s-a întâlnit deasupra țării cu un front atmosferic mai rece venit de altundeva și așa s-a ajuns la convecția aceea (curenții ascendenți și descendenți mari). Există și cicloni care se formează deasupra Mării Negre, de regulă activați de unii din Mediterana, și care, în funcție de vântul care îi deplasează, pot veni în partea asta și se formează astfel de cumulizări, mai ales vara”, ne mai spune Carmen Dima, care a extras din datele ANM, spre comparație, și cele mai mari cantități de apă căzute vara la Pitești.
În afară de recordul absolut de de 106,8 l/mp/24 h, din 12 iulie 1941, în cazul Piteștiului se va ține minte și potopul care a provocat inundațiile din 20 iulie 1974 (81,2 l/mp), cantitate de care s-au mai apropiat și valorile maxime din 2014 (75,8 l/mp/24 h) și 2003 (67,8 l/mp/24 h). Pentru luna august, recordul s-a înregistrat în 1999 (76,9 l/mp/24 h, în ziua de 22), iar pentru iunie, recordul a fost la inundațiile din 1975 (72,8 l/mp/24 h, în data de 21).
La Curtea de Argeș, unde ploile sunt și mai abundente, s-au înregistrat 112 l/mp/24 h, în 23 iunie 2012, și 104 l/mp/24 h, pe 28 iulie 2004 – cantitățile fiind măsurate de la ora 7 dimineața la 7 a doua zi.

Medii, moderate și urgii

Și fostul șef al Serviciului Meteo Pitești, Radu Filoteu, știe pe de rost câteva ploi de pomină din zonă. „Pe 29 iulie 2014, la Bascov au căzut, timp de o oră, circa 1,6 l/mp/minut. În acea oră s-au adunat 90-100 l/mp – fenomenul fiind reconstituit după cel de la Pitești, unde am avut doar 23 l/mp/oră, dar pe baza căruia noi am putut face extrapolarea pe bazinul Bascov, căci, dacă nu ar fi fost acea cantitate uriașă, nu s-ar fi rupt și dezrădăcinat fagi și stejari cu diametrul de 50-100 cm (la o astfel de ploaie se formează rapid baraje naturale, care apoi se rup și iau totul în cale). În oraș, în noaptea dintre 16 și 17 septembrie 2013 au căzut 67 l/mp în timp de 4 ore, din care 60 l într-o singură oră, de la ora 1 la 2. O astfel de ploaie face prăpăd, mai ales că Piteștiul e un oraș cu relief în pantă.”
Tot așa au fost și inundațiile din 2014 la Uzină și la Metro și Carrefour. Dincolo de recordul de 106 l căzuți în interval de 24 de ore în 1941, studiile făcute de climatologii din Capitală arată că „în zona Piteștiului, o dată la 10 ani, avem o ploaie de 5 minute cu intensitatea tehnică de 330 litri/hectar/secundă”.
La Curtea de Argeș, în afară de fenomenul din 1889, când, „desigur, a fost o mare dezvoltare pe verticală și apoi o rupere de nori”, recordul absolut îl deține luna august 2005, când au căzut în total 300 l/mp/lună. „Acela a fost cel mai ploios an de când se fac măsurători în Argeș. Am avut atunci la Pitești în total 1.150 l/mp/an; pe aproape a fost și anul 2015, cu 1.115 l /mp.”
Pe de altă parte, media multianuală de ploi a Piteștiului, 680 l/mp /an, ca și Târgoviștea, exact la media României, este una potrivită. „Spre comparație, în Chile, la Arica și în podișul Atacama, nu cade niciun strop tot anul, iar în zona Indiei ploile musonice varsă circa 12.000 l/mp/an (adică o coloană de 12 m înălțime, un milimetru echivalând cu 1 litru căzut și neevaporat), iar ploile ecuatoriale din Hawaii varsă 10.000 l/mp/an. Dar pentru agricultură cea mai bună ploaie este de 1 l/mp/h; orice e mai mult se scurge.”
Recordul de ploaie din 1889 a putut fi consemnat fiindcă la Curtea de Argeș s-au făcut măsurători meteo încă din 1884, când s-a înființat Serviciul Meteorologic al Regatului României, în 1884, de către omul de știință Ștefan Hepites. „Totul, după Războiul Crimeei, când, în 1854, o flotă a puterilor aliate a fost distrusă în Marea Neagră de o furtună, al cărei front atmosferic venise din Atlantic, prin Franța, Germania, Austria, și atunci s-a pus problema să avem și în România stații meteo, care să răspundă nevoii de informare. S-a luat decizia în 1876, iar în 1884 s-au înființat 12 stații: mai multe pe Dunăre, dar și în principalele orașe din țară. La Pitești s-au făcut observații meteorologice din 1896”, ne mai spune Radu Filoteu.

Recordurile mondiale

Conform meteoromania.ro, cele mai mari cantități de precipitații la nivel mondial s-au înregistrat pe versantul de sud-vest al Munților Himalaya, în arhipelagul Hawaii și pe versantul vestic al muntelui Camerun, din Africa tropicală. La Cherrapunji, în Bangladesh, pe platoul Kasia, la 1.300 m altitudine, anual cad aproape 12.000 l/mp, iar din august 1860 până în iulie 1861 acolo au căzut chiar 26.461 l/mp, iar în iunie 1974, în 24 ore, 974 l/mp. În Romania, cea mai mare cantitate de apă a căzut în iulie 1926 la Letea, în Deltă: 600 l/mp/24 h.
Material realizat de Călin Popescu