Mircea Bărbuceanu, lect. univ. dr, în decursul activității pline de succese personale în cadrul Universității de Stat din Pitești, în mod indiscutabil a luptat permanent împotriva ilegalităților grave și foarte grave care s-au întâmplat acolo. Un grup de cititori ne atrage atenția însă că nu există un răspuns public, până acum, dacă furturile de milioane de euro, șantajele, salarizările ilegale etc, s-au întâmplat în realitate sau doar în mintea înfierbântată a lectorului universitar doctor Mircea Bărbuceanu. Așadar, vom publica cele mai importante articole care au apărut pe această temă de-a lungul anilor și așteptăm răspuns de la instituțiile implicate, începând de la Comisia de etică din UPIT și până la Ministerul Educației Naționale sau cum s-o mai fi numit acesta.

Lector univ.dr. Mircea Bărbuceanu, liderul de sindicat al profesorilor din Universitatea Piteşti, face dezvăluiri incredibile. Rectorul Barbu a dat 25 de miliarde lei pe cârciuma magnatului Axinte (I)

Dictatură, șantaj și corupție la vârful Universității de Stat din Pitești. Acestea sunt concluziile care se desprind din interviul realizat cu liderul de sindicat de la Universitatea Pitești, lect. univ. dr. Mircea Bărbuceanu. Un interviu care mi-a creat impresia că l-am realizat la Penitenciarul Colibași, cu un deținut care mi-a vorbit despre regimul aspru de detenție impus de conducere și de gardieni. Cu greu am realizat că e vorba de profesori universitari și de mediu academic, nu de o biobază oarecare unde se omoară câinii cu sapa, viața neavând nicio valoare. Ba chiar, culmea mediului universitar condus de rectorul Barbu, un profesor moare de inimă rea, necăjit fiind de un general de securitate adus de aceeași sutană universitară. Profesorul Bărbuceanu a subliniat că toate neregulile sunt generate de conducerea Universității Pitești, în frunte cu rectorul Gheorghe Barbu.
# Dle Bărbuceanu, există în acest moment un conflict între sindicatul profesorilor de la Universitatea Pitești și conducere?
– Nu putem vorbi doar de un conflict sindical, ci de lucruri mult mai grave care se întâmplă în Universitatea noastră. I-am spus de foarte multe ori dlui rector Gheorghe Barbu că sindicatul face o politică pentru oameni, pentru profesori, nu pentru construcțiile megalomanice cu care se tot laudă. De aici a pornit totul. Fiindcă profesorii sunt cei care vor duce mai departe destinele și renumele Universității Pitești, nu clădirile și betoanele cu care ne înnebunește, pur și simplu, domnul rector.
# Înțeleg că de aici derivă și nemulțumirile salariale…
– Domnu’ Stanciu, pe 7 milioane, cât are un asistent universitar sau pe 10 milioane, cât are un lector, nu mai vine nimeni să lucreze la noi. Pe salariile astea or să vină să predea la Universitatea Pitești numai știfturi, nu profesori. Iar studenții pregătiți de niște știfturi vor ajunge, la rândul lor, profesori, așa că prăbușirea va fi în lanț. Ca să mă exprim ironic, sfârșitul generațiilor viitoare e deja asigurat la Universitatea Pitești.
# Ce este rău în faptul că se construiesc sedii noi pentru diverse facultăți?
– Eu nu spun că nu e nevoie și de clădiri, dar să fie făcute cu cap. Nu trebuie să ne împăunăm doar cu niște ziduri, în vreme ce laboratoarele Universității din Pitești au rămas, ca dotări, la nivelul anilor ‚60. Ne este și rușine să lucrăm cu studenții în aceste laboratoare. Din punctul meu de vedere, pe primul loc ar trebui pusă problema atragerii profesorilor cu renume, dar asta nu se poate face cu salariile pe care vrea să le dea dl rector Barbu. La rândul lor, acești profesori valoroși aduc contracte de cercetare pe care mai apoi le putem transforma în bani. Pe baza unor proiecte științifice am putea ulterior să dezvoltăm toate clădirile. Pentru că degeaba ridicăm noi acum niște ziduri, dacă bate vântul prin ele ca dotare. O să ajungem să facem angro-uri la Universitate, nu săli de curs.
(articol apărut pe www.coruptiainarges.ro pe 25 iunie 2009)