Web Analytics

articol scris vineri, 15 iulie 2022

BNR a publicat balanța de plăți și datoria externă pe luna mai 2022

În perioada ianuarie - mai 2022p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 10 238 milioane euro, comparativ cu 5 698 milioane euro în perioada ianuarie - mai 2021. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3 446 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 505 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 1 564 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 35 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
Ianuarie - mai 2021Ianuarie - mai 2022p
CREDITDEBITSOLDCREDITDEBITSOLD
CONTUL CURENT (A+B+C)44 27749 975-5 69853 41763 655-10 238
A. Bunuri şi servicii38 35843 343-4 98547 43555 361-7 926
a. Bunuri 28 20336 659-8 45634 45746 359-11 902
      b. Servicii10 1556 6843 47112 9789 0023 976
servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor976709061 187701 117
- transport2 9221 2941 6283 5561 6381 918
turism – călătorii6641 314-6501 4042 561-1 157
servicii de telecomunicații,      informatice și informaționale2 5741 1081 4663 2871 3001 987
- alte servicii3 0192 8981213 5443 433111
B. Venituri primare3 6264 659-1 0333 6106 207-2 597
C. Venituri secundare2 2931 9733202 3722 087285
p) date provizorii

Citește și: BNR lansează o monedă din argint cu tema „125 de ani de la nașterea lui Tudor Vianu”

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 3 787 milioane euro (comparativ cu          2 471 milioane euro în perioada ianuarie - mai 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3 610 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 177 milioane euro.

În perioada ianuarie - mai 2022, datoria externă totală a crescut cu 2668 milioane euro. În structură: 

  • datoria externă pe termen lung a însumat 96 257 milioane euro la 31 mai 2022 (70,1 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,9 la sută față de 31 decembrie 2021; 
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 mai 2022 nivelul de 41 028 milioane euro (29,9 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 9,6 la sută față de 31 decembrie 2021.  
Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externă Serviciul datoriei externe, ian – mai 2022p
Sold la 31.12.2021Sold la 31.05.2022p
1. Administrația publică58 802     57 9004 028
  Numerar și depozite283414987
  Titluri de natura datoriei*              47 19244 0492 795
  Împrumuturi11 27313 407212
  Credite comerciale și avansuri502634
  Alte pasive440
2. Banca Centrală3 3663 427                              3
Numerar și depozite110 
      Titluri de natura datoriei               000
  Împrumuturi000
  Alocări de DST3 3653 4263
  Alte pasive000
3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală7 7988 2692 949
  Numerar și depozite7 1877 5712 822
  Titluri de natura datoriei               59163479
  Împrumuturi000
  Alte pasive206448
4. Alte sectoare25 70826 6168 702
  Numerar și depozite000
  Titluri de natura datoriei               1 2201 151175
  Împrumuturi13 39813 2204 482
  Credite comerciale și avansuri10 91912 0643 935
  Alte pasive171181110
I. Datoria externă  (1+2+3+4)**95 67496 21215 682
II. Investiția directă: credite intra-grup38 94341 07326 342
Total datoria externă  (I+II)din care:134 617137 28542 024
    Termen scurt37 45141 02835 119
    Termen lung97 16696 2576 905
p) date provizorii*Evoluția stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administrația publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 6,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influențe de aproximativ 7,3 miliarde euro din scăderea prețurilor acestor instrumente și de alte operațiuni pe piața secundară.**excluzând instrumentele de datorie de natura investiției directe

Citește și: Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară 

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,6 la sută în perioada ianuarie - mai 2022, comparativ cu 16,4 la sută în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 mai 2022 a fost de 4,2 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2022 a fost de 78,1 la sută, comparativ cu 81,9 la sută la 31 decembrie 2021.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor. 
  3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:                                  3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri; 

3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii; 

Citește și: BNR: Rezervele internaționale – mai 2022

3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții); 

3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

  1. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  2. Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și  System of National Accounts 2008 (SNA).
  3. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  4. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
  5. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

Distribuie!

0 Comentarii

Trimite un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ambasada Rusiei respinge acuzațiile privind atacul cibernetic asupra unei instituții din România

Ambasada Federației Ruse la București neagă orice implicare a hackerilor ruși în atacul informatic care ar fi vizat o instituție […] Citește!

Șoferi agresivi, amendați la Pitești, duminică

Duminică, 15 noiembrie, polițiștii Biroului Rutier Pitești au depistat doi conducători auto care au adoptat un comportament agresiv la volan, […] Citește!

Argeșean prins cu lemne nejustificate în camionetă

Duminică, 15 noiembrie, polițiștii din Rucăr au oprit în trafic un bărbat în vârstă de 46 de ani, din Dâmbovicioara, […] Citește!

Reținut după ce și-a agresat concubina

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Lunca Corbului au fost sesizați, la data de 14 noiembrie a.c., cu privire […] Citește!

Victor Ponta

Ponta vede două soluții pentru economie: tăierea cheltuielilor sau scăderea taxelor

Fostul premier Victor Ponta consideră că majorarea taxelor și impozitelor nu reprezintă o soluție pentru depășirea crizei economice și avertizează […] Citește!

PNRR – Comisia Europeană a aprobat parțial a cincea cerere de plată a României

România primește o parte din tranșa de bani aferentă celei de-a cincea cereri de plată prin PNRR. Comisia Europeană a […] Citește!

Călin Georgescu află vineri dacă va fi sau nu eliberat din arest: Acesta a fost dus la Tribunalul Ilfov

Călin Georgescu află vineri dacă va fi sau nu eliberat din arest. Georgescu a fost adus luni la Tribunalul Ilfov, […] Citește!

Băsescu: Dacă aș fi la guvern, mâine aș anula toate sporurile. Bolojan a greșit

Fost președinte al României, Traian Băsescu a comentat problema deficitului bugetar, în emisiune la România TV, subliniind că liberalul Ilie […] Citește!

Premierul Luca Niculescu: Garantez că vor creşte pensiile anul viitor

Prim-ministrul Luca Niculescu a anunţat luni că, începând de anul viitor, pensiile vor creşte, el precizând că bugetul de stat […] Citește!

Jandarmii argeșeni donează sânge. „Poate însemna o nouă șansă la viață”

În perioada 16–20 noiembrie 2026, jandarmii din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Argeș participă la o campanie de donare de […] Citește!

ITM Argeș: În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează. Cât e amenda

În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează. Este mesajul ferm transmis de Inspectoratul Teritorial de MUncă Argeș. Excepție fac […] Citește!

Maeștrii acordeonului, într-un spectacol inedit cu ocazia Festivalului Internațional de Acordeon din Argeș

Duminică, 15 noiembrie 2026, a avut loc cea de-a doua ediție a Festivalului Internațional de Acordeon din Argeș – AcordeonFest, […] Citește!

Omul săptămânii

Dani Coman și Bogdan Andone

Opinie

O reformă administrativă care nu va avea loc

Din ediția tipărită

Incendiul de la „By The Lake” şi Colonelul, un personaj omnipotent care veghează la „liniştea” zonei

Se pare că la Curtea de Argeș nu mai este nevoie doar de pompieri, polițiști și anchetatori. Avem nevoie și […] Citește!

La Câmpulung au venit cinci medici, acum se caută şefi de secţii

Cu Secția Oncologie redeschisă după cooptarea a doi medici și cu Urgențele deservite de încă trei medici, Spitalul Municipal Câmpulung […] Citește!

Primăria Câmpulung merge înainte cu pensionarii

Deși administrația locală beneficiază din plin de experiența consilierilor personali ai șefilor executivului, mai este nevoie și de susținere de […] Citește!

Foto-pamflete

Indicator cu eroare la Apele Române! ABA Argeş-Vedea a picat pe eroare

Recentul audit financiar efectuat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a avut ca rezultat tot o opinie împărțită a inspectorilor, […] Citește!

Foto-pamflete

Taxa pe gunoi, ridicată la rang de predică! Un preot piteştean, alarmă falsă pe Facebook

Un preot din Pitești a reușit să stârnească o adevărată furtună virtuală după ce a anunțat, pe pagina sa de […] Citește!

Fostul deputat Nicolae Georgescu, în cărţi pentru funcţia de prefect al judeţului

Social-democrații din Argeș nu au liniște până nu-l văd iarăși înscăunat pe unul de-al lor ca prefect al județului, în […] Citește!

După zimbri, se înmulţesc şi castorii din Făgăraş

Dacă zimbrii reintroduși în sudul Munților Făgăraș, în trei zone din Muscel, au ajuns la a doua generație de viței […] Citește!

Foto-pamflete