Dan Pavel, care a fost motivația pentru care te-ai înscris la concursul de la Biblioteca Județeană? Mai ales că vii din mediul de afaceri, ai o firmă în domeniul brandingului, ești un nume respectat și nu duci lipsă de proiecte.
– Pentru mine a fost un experiment, dincolo de o provocare. Ținând cont că România trece nu doar printr-o criză economică, ci și prin una de competitivitate, am vrut să aflu în ce măsură un astfel de demers are vreo șansă. Era și un mod de a măsura cât se poate de pragmatic efectele pe care le poate genera accesul în zona managementului de stat, din partea unui om de afaceri. Iar rezultatele s-au văzut.
„Am concurat cu mine însumi și am ieșit pe locul 2. Știam că voi fi picat într-un mod dezgustător”
Cum explici nota de 1.37? Este incredibil de mică, e unică în istoria concursurilor de acest tip. Practic, ai fost singur în competiție și ai ieșit pe locul doi.
– Nu știu dacă e neapărat o premieră, am concurat cu mine însumi și am ieșit pe locul 2. Am avut două abordări pe care le-am cântărit foarte bine. Știam de la bun început că este foarte greu să accezi într-un astfel de post pentru că eu nu sunt implicat politic, nu am fost anchetat, am adus și adeverință de la CNSAS că nu am fost colaborator al securității, nu am niciun fel de parti-pris-uri, am fost un om foarte corect de-a lungul celor 28 de ani de activitate. Și am avut două unghiuri de abordare. Știam sigur că nu am nicio șansă, nu știam câți candidați suntem la concurs, ulterior am aflat că am fost singur. Fiind un om de comunicare la bază, ca și tine, am realizat că sunt două posibilități. Că voi fi picat cu o notă la limită sau picat într-un mod dezgustător, nota finală fiind 1 și 37 de sutimi.
Ce crezi că a deranjat din proiectul tău de management?
– Ca părere personală, cred că i-a deranjat auditul intern pe care voiam să-l fac. Orice manager serios care propune un proiect de management pentru o instituție publică sau privată trebuie să știe pe ce stă, care sunt datele instituției. Cu siguranță, ținând cont de precedentul periculos care a fost înainte, auditul intern ar fi scos la iveală niște lucruri. E o presupunere a mea că auditul intern într-o instituție care a fost afectată de un caz grav de corupție ar fi putut genera o astfel de reacție, printre altele.
Citește și Exclusiv! Rechizitoriul DNA Piteşti privind fraudarea concursului de la Biblioteca Judeţeană Argeş
Citește și Cei patru şefi ai Bibliotecii Judeţene inculpaţi pentru corupţie au fost suspendaţi din funcţii
„Primul punct din proiectul meu a fost reabilitarea imaginii Bibliotecii Județene, după decapitarea fostei conduceri de către DNA”
Pe scurt, despre cele 18 puncte din proiectul de management pe care l-ai înaintat comisiei.
– Primul punct a fost reabilitarea imaginii publice a Bibliotecii Județene Argeș, pentru că, se știe, fosta conducere a fost decapitată de DNA pentru corupție și trimisă în judecată. Apoi, crearea unui canal mediatic, de youtube, care să disemineze în spațiul public atât conținut text, cât și video despre activitatea și noutățile din bibliotecă. La alt punct am propus reorganizarea instituției. În organigramă sunt 11 departamente împărțite la 60, aproape 70 de oameni. Mi s-a părut absolut ciudat și am propus ca ele să fie comasate. Am mai propus un proiect eficient de rebranding pe modelul celor foarte multe pe care le-am făcut de-a lungul timpului pentru instituții publice sau private din România și din străinătate.
Dacă acest proiect de rebranding ar fi externalizat, ar costa zeci de mii de euro, ori eu îl făceam gratis conform pregătirii mele de specialist în comunicare și pe zona de branding. Așa cum am făcut pentru Muzeul Județean Argeș, și este doar un exemplu din peste cele 1000 de proicte de branding pe care le-am făcut. Pentru Muzeul Județean Argeș l-am făcut cu titlu gratuit, brandul Simfoniei Lalelelor, la fel, l-am făcut cu titlu gratuit. Am făcut de asemenea medalia centenarului și tot ceea ce înseamnă conceptul pentru cea mai veche societate a diasporei române cu sediul la New York, înființată la 1903. Practic, le-am propus în proiectul de management o nouă identitate vizuală și un manual de identitate vizuală.
Biblioteca Județeană, în afara unui pătrățel care reprezintă un logo care nici măcar nu are protecție la OSIM, din câte știu. nu are nici un fel de identitate vizuală. La un alt punct am propus digitalizarea fondului de carte valoros. Pentru că digitalizarea nu reprezintă doar un inventar al copertelor de carte, ci digitalizarea filă cu filă a fiecărei cărți de valoare. Iar acesta e un instrument foarte valoros pentru specialiști și pentru public. Cine își imaginează că viitorul unei biblioteci va mai presupune să mergi fizic într-o incintă, se înșeală.
Un alt punct din proiect e legat de inventarierea imaginilor și materialului arhivistic al mișcării de rezistență anticomunistă din munții Argeșului, de la Nucșoara, plus Fenomenul Pitești și, suplimentar, știu că Arhiepiscopia Argeșului deține un fond de carte valoros care ar putea să reprezinte o bază documentară de un interes extraordinar pentru public.
Alt punct e crearea noului site al Bibliotecii Județene Argeș. Site-ul vechi era oricum ceva care n-avea nicio legătură cu realitatea, iar în prezent nu funcționează. Un alt punct era obținerea autorizației ISU. Fiindcă, din informațiile pe care le am, Biblioteca Județeană nu are aviz ISU. Asta înseamnă că orice om care vine fizic acolo își asumă un risc în caz de incendiu. Alt punct viza regândirea spațiului expozițional de la parter.
La momentul actual, din punct de vedere funcțional, această construcție nu oferă toate prerogativele unui spațiu expozițional. Coloanele care se află la parter obturează simezele. Eu am propus să se anvelopeze respectivele coloane ca să măresc nivelul de expunere cu 150% și să-l scot în evidență în așa fel încât să ofer acestei biblioteci posibilitatea reală a unui spațiu multifuncțional pentru expoziții provizorii, tematice sau permanente.
La alt punct am propus un proiect legat de ex libris. Eu, în Brașov, în anii 86-87-88, am lucrat la un astfel de proiect ex-libris care presupune personalizarea fondului de carte privat. E ca un fel de tatuaj al cărții, iar la nivel internațional lucrul ăsta creează un interes extraordinar. M-am gândit că, având în Pitești un liceu de artă care furnizează o mulțime de candidați și absolvenți pentru universitățile de artă, ar exista interes pentru așa ceva. Apoi, am propus promovarea Bibliotecii Județene Argeș într-un parteneriat cu CFR și cu Tarom. Oamenii pierd ore și zile prin trenuri sau prin aeroporturi și, contra unui tarif minimal, ar avea acces la ceva care le-ar ocupa timpul, intelectual vorbind. Mai concret, m-am gândit la o platformă on line de carte pentru cei care își pierd ore din viață călătorind astfel.
Un alt punct propunea închirierea unui display mare, un LCD. Acolo e o zonă pietonală expusă la zeci de mii de oameni și s-ar putea promova cartea și biblioteca. Alt punct e regândirea completă a conceptului de bibliotecă în unitățile de învățământ. Eu am o colaborare de opt ani de zile cu Universitatea de Stat din Pitești, unde mă ocup de cursuri de branding și de practică în domeniu pentru studenți din zone multidisciplinare. Și știu care este interesul față de astfel de lucruri.
Un alt punct propunea crearea unui canal on line cu ajutorul inteligenței artificiale, a unor versiuni audio pentru cărțile cu cele mai ridicate cote de interes. Tinerii nu mai stau să citească, bătrânii au o vârstă, voiam să fac ceva după modelul ”Ascultă o carte” sau ”Vocea cărții”. Un alt punct vorbea despre promovarea unui program pilot pe continentul american a cărții românești, acolo unde comunitățile de limbă română au mari probleme legate la fondul de carte. Am avut invitată într-o emisiune tv pe directoarea singurei școli românești din Canada, care m-a implorat să-i fac rost de cărți în limba română pentru copiii de acolo. La fel și din SUA am avut solicitări, pentru copiii de acolo, pentru păstrarea identității culturale și de limbă. La un alt punct propuneam promovarea Bibliotecii Județene Argeș în zona Institutelor Culturale, a ICR-urilor. De exemplu, am o relație bună cu ICR Beijing. Am făcut suficiente demersuri și știu că cei din ICR-uri sunt foarte interesați de o astfel de colaborare. Și am mai vorbit despre ceva.
Despre posibilitatea de a oferi întregul fond arhivistic al celei mai vechi societăți românești din Diaspora, care ar reprezenta un fond de carte unic în lume. Am obținut de la ei acordul pentru a oferi întregul fond arhivistic unei biblioteci din România. Cu ce e acolo poți să faci un muzeu, sunt scrisori ale reginei Maria, scrisori ale primilor imigranți români din America, foarte multe fotografii, e o nebunie. Biblioteca Județeană Argeș ar fi beneficiat de aceste lucruri gratuit, dacă aș fi luat postul de manager. Cam acesta ar fi în mare proiectul de management pe care l-am propus și pentru care am fost notat cu 1.37.
„Redactarea unui astfel de proiect de management le-a sunat ca un rechizitoriu”
Ce vei face în continuare? Fiindcă ești într-o situație nu tocmai confortabilă după tot ce s-a întâmplat.
– Gabriel, așa cum am spus la început, a fost vorba de un experiment și de o provocare. Știam foarte bine că nu voi trece concursul cu un astfel de proiect. Ce pot să fac? Am trimis un email pe canale oficiale în care am solicitat două lucruri. Primul, să mi se dea baremul, calculul, după care mi s-a acordat nota. Criteriile după care s-a făcut evaluarea. Și am cerut asta fiindcă am vrut să aflu cum împart nota 1.37 la cele 18 puncte din proiectul de management. Iar răspunsul pe care l-am primit a fost că ei nu pot să-mi pună la dispoziție așa ceva. A doua întrebare a fost să mi se spună ce competențe a avut comisia care m-a evaluat. Mi-au spus că nu-mi pot oferi nici această informație. Eu am avut și am în continuare suspiciuni vizavi de nota pe care mi-au dat-o. Nu vreau să fac alte speculații, dar redactarea unui astfel de proiect de management le-a sunat ca un rechizitoriu. Nu am ce să mai contest pentru că este evident ce s-a întâmplat. Las publicul și pe cititorii Jurnalului de Argeș sau organele care sunt abilitate să cerceteze un astfel de concurs, dacă ceea am trecut eu în proiectul de management valorează nota 1.37 și cum au împărțit sutimile pe fiecare din cele 18 puncte din proiect.
„Valoarea de piaţă a companiilor din România pentru care am făcut branding depăşeşte 1 miliard de euro”
Ai fi de acord, pentru lămurirea deplină, să publicăm în ediția on line, tot proiectul tăt de management?
– Bineînțeles, n-am nici un fel de problemă cu asta. Puteam să fiu picat cu 5 sau cu 6, însă flerul mi-a spus că îmi vor face bucata bine de tot, în sensul unei umiliri. Suplimentar, dau o singură informației despre cine sunt eu, ca om de branding. Valoarea de piață a principalelor companii din România pentru care am facut branding și rebranding depășește 1 miliard de euro. La Biblioteca Județeană aș fi administrat a mia parte din această cifră. Mai fac o paranteză. În proiectul meu am luat în calcul reducerea personalului cu 30%. Am propus o economie de 350.000 euro anual din actualul buget al Bibliotecii Județene. Atenție, vorbim de o instituție care are 4900 mp, care trebuie încălzită, unde sunt salarii de plătit și așa mai departe. Am aflat că, pentru furniturile de birou, la Biblioteca Județeană sunt alocați bani mai puțini decât pentru materialele de curățenie. Asta în contextul în care instituția are angajată și firmă de curățenie. Asta am subliniat în proiectul meu că, la prima vedere, avem de a face cu o risipă a banului public. Atenție, vorbim de o instituție care are de 160 de ori mai mic profitul, raportat la bugetul alocat.
P.S. Publicăm integral proiectul de management propus de Dan Pavel, precum și CV-ul impresionant al acestui specialist recunoscut la nivel național și internațional în branding și comunicare. Dan Pavel are licență în Științele Comunicării la Universitatea București și un master în design la Universitatea Națională de Arte București.
Citește și Proces de răsunet! Doctor în istorie la Biblioteca Judeţeană, hărţuit de directoarea Voinicu
0 Comentarii