# Scandalul iscat de lucrările neautorizate la Biserica de la Florica a scos la iveală un document incendiar, ce i-ar putea da peste cap planurile latifundiare ale lui popa Brînzea
În urmă cu trei săptămâni, Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu a aplicat o amendă de 5.000 de lei pentru lucrările făcute în incinta capelei funerare „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”, monument istoric clasa A. Potrivit celor de la Direcția pentru Cultură, lucrările nu au fost avizate conform legii și nici nu s-a făcut proiect pentru așa ceva. Maicile de la schitul care administrează și Biserica Brătienilor au plătit din buzunar jumătate de amendă și au oprit lucrările după ce achitaseră deja constructorului, o firmă care montează instalații de încălzire prin pardoseală, suma de 13.000 lei.

Maicile au suportat din buzunar și plata lucrărilor sistate și jumătate din amenda dată de Direcția de Cultură și Culte

Practic, întreg scandalul a pornit de la o sesizare făcută de mai mulți cetățeni pe adresa Primăriei Ștefănești în care arătau că biserica a suferit modificări serioase. Serviciul Urbanism al Primăriei Ștefănești a fost în control și a constatat că lucrările de introducere a încălzirii pe sub pardoseală nu beneficiază de nicio autorizație și nici de proiect. În plus, a fost turnată o șapă din beton peste piatra veche de 200 de ani. După ce măicuțele au fost amendate cu 5.000 de lei de Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș, acestea se așteaptă acum la o amendă din partea Primăriei Ștefănești și sunt pasibile și de dosar penal. Mai mult, lucrările au fost plătite în baza unui proces verbal-completat de mână(!) semnat de monahia Dionisia Trache, stareța schitului care are în grijă și Capela Brătienilor. Este vorba despre suma de 13.000 de lei, sumă reprezentând contravaloarea unui sistem de încălzire prin pardoseală, achitată unei firme din București. Cu alte cuvinte, în capul măicuțelor care s-au văitat la toți sfinții, fără niciun folos, s-au spart toate oalele.
Ne-am interesat dacă măicuțele au plătit amenda și dacă monumentul a fost readus la stadiul inițial și iată ce ne-a răspuns Cristian Cocea, directorul Direcției Județene de Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș: „Măicuțele au plătit, da. Au plătit la jumătate, în termenul legal. Amenda s-a dat măicuțelor care au în posesie biserica respectivă, Schitul Florica, pentru că, în conformitate cu statutul BOR, Biserica Ortodoxă poate fi proprietară, dar administrator e respectivul schit, mănăstire, ce este. Cei de aici au în grijă monumentul. Așa ar fi trebuit să dau amendă patriarhului, dacă mergeam pe cale ierarhică. Nu e cazul! Au oprit lucrările, dar nu au repus la starea inițială, pentru că o așteaptă pe doamna arhitect Carp, care este expertă acreditată de Ministerul Culturii și a mai lucrat pentru ei în proiecte, să îi învețe cum să scoată fără să strice mai mult și să facă proiectul pentru ce vor să facă. Acum biserica este închisă. Au deschis-o doar la sărbători și nu mai continuă nicio lucrare. Lucrările s-au făcut la etaj, unde se slujește, iar maicile și-au zis să le fie mai cald, dar soluția tehnică a fost nefericită”.

A fost găsit un act de donație al fraților Brătianu care au dăruit unei fundații biserica familiei și 3 hectare de pădure

Iar la Ștefănești a avut loc recent o întâlnire între capii județului și capii Bisericii, pentru a pune cap la cap ce este de făcut pentru a salva monumentul. Interesant este că din toată învălmășeala s-a tras o concluzie: proprietatea incertă a capelei unde odihnesc oasele Brătienilor, monument istoric clasa A. Așa a ieșit la iveală un document care în loc să facă lumină, tulbură și mai mult apele și îl tulbură cel mai mult pe fostul vicar al Arhiepiscopiei, Nicolae Brînzea, căruia, în calitate de legatar testamentar al Eleonorei Brătianu, i-au revenit căteva hectare din domeniile de la Ștefănești ale Brătienilor. Este vorba despre un act de donație al fraților Constantin Dinu Brătianu și Vintilă Brătianu făcut Așezământului cultural Ion C. Brătianu. Constantin Dinu Brătianu și Vintilă Brătianu au donat astfel așezământului din dreptul ce le revenea la conacul de la Florica o suprafață consistentă de peste trei hectare de teren, pe care se aflau capela, parcul și alte construcții. Donația s-a făcut în anul 1929. Iată ce au mai scris frații Brătianu în act. „Subscrișii dăruim… din proprietatea noastră numită Florica supraf. de 3 ha și 210 mp configurată de alăturatul plan edilic”.
Interesant, nu?! Până acum se știa doar despre donația făcută de Oana Brătianu, iar acum apare un alt moștenitor (mai exact o fundație, înființată chiar de Brătieni pe la începutul anilor 1920), moștenitor care și-ar putea cere, în mod legitim, drepturile. Și dacă în privința schitului de la Stefănești dreptul de proprietate este stabilit tot printr-un act de donație, al Eleonorei Brătianu, din 2005, Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, în privința Bisericii Brătienilor (capela) ultimul act este cel de donație, din 1929, al fraților Brătianu. Componentă a ansamblului de la Florica, biserica în care sunt înmormântaţi majoritatea membrilor familiei Brătianu – capela Brătienilor – cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul“, a fost construită în anul 1898 după planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüy și executată din piatră de Cândești.

Fost secretar de stat la Culte și fost consilier al ministrului Culturii, Nicolae Brînzea a ajuns, ulterior, mare moștenitor al Brătienilor

Moartea Oanei Brătianu l-a făcut milionar în euro pe fostul vicar arhiepiscopal Nicolae Brînzea. Acesta a devenit moştenitorul de drept al întregii averi lăsate de văduva lui Dan Brătianu, nepotul marelui fruntaş liberal Ionel Brătianu. Pe când trăia, fostul vicar i-a îndeplinit dorinţa şi a dus-o în pelerinaj la Ierusalim, la mormântul lui Iisus, dar şi în alte locuri sfinte ale creştinătăţii. Fostul vicar Brînzea (actualmente director interimar, puternic contestat, al Institutului „Eusebiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni) a rămas cu mai multe proprietăţi, printre care 10 ha deja retrocedate în Ştefăneşti şi alte câteva sute de ha în Năvodari, judeţul Constanţa. Familia Brînzea mai moşteneşte şi casa din Bucureşti a Oanei Brătianu, cu tot cu lucrurile de valoare aflate în ea, iar ca legatar testamentar al Oanei Brătianu a avut o cotă parte și din Vila Florica. Acțiunea de revendicare a fostei reședințe a Brătienilor, plus terenul aferent, a fost inițiată în anul 2000 de către un grup de moștenitori format din Despina Leither Brătianu, Eleonora Brătianu, Ana Maria Schaffer, Maria Ioana Missirliu, Michele Missirliu și Alexandru Missirliu, cu toții autori ai fraților Vintilă și Constantin Dinu Brătianu. Lor li s-a adăugat preotul Nicolae Brînzea, ca legatar testamentar, adică beneficiar al averii Eleonorei (Oana) Brătianu după moartea acesteia.
Ar fi nedrept să trecem cu vederea CV-ul impresionant în care apar funcțiile deținute în trecut de preotul Nicolae Brînzea, respectiv de secretar de stat pentru Culte (1999-2001) și consilier al ministrului Culturii şi Cultelor (2001).
Au fost multe semne de întrebare legate de graba cu care, la nivel central, s-a optat, în cele din urmă, pentru achiziționarea de către Ministerul Culturii, prin exercitarea dreptului de preempţiune, a Vilei Florica și de încheierea propriu-zisă a tranzacției, consumată pe data de 13 noiembrie 2017. Dubioasă și modalitatea prin care au fost fragmentate, pe bucăți, așezămintele Brătienilor de la Florica, cumpărându-se doar vila, de către stat, în timp ce, de pildă, observatorul astronomic și crama au fost făcute scăpate printre degete de autorități. Despre asta noi am mai vorbit și, cu siguranță, vom mai vorbi.