# Ziarul a cerut administraţiei locale şi Asociaţiei „Anima” eliberarea de câini a unei zone din centrul Câmpulungului.  Mare iubitoare de animale, de câini în special, avocatul Paula Iacob a ajuns anul trecut şi pe meleaguri muscelene pentru a ţine partea patrupedelor. Împreună cu Daniel Ionaşcu, un alt avocat binecunoscut, ea a reprezentat Asociaţia „Anima”, unul dintre pârâţii cauzei. Numai că după tragedia din septembrie 2013, atunci când un copil a fost ucis de câini în Capitală, celebra avocată nu a mai ajuns pe la Câmpulung, iar procesul s-a terminat în favoarea celor de la „Evenimentul muscelean”.
În toamna lui 2012, ziarul „Evenimentul muscelean”, prin firma Auto Aro Group, a iniţiat la Judecătoria Câmpulung o acţiune civilă având ca obiect obligaţia de a face, chemate în judecată fiind Primăria municipiului, Consiliul Local, Serviciul de Administrare a Domeniului Public şi Privat şi Asociaţia de protecţie a animalelor „Anima”. Solicitarea viza obligarea pârâţilor de a rezolva o problemă de actualitate în municipiul muscelean: eliberarea de câinii fără stăpân a zonei în care funcţionează redacţia ziarului. În motivarea acţiunii, redactorii de la „Evenimentul muscelean” au precizat că animalele care pot fi întâlnite zilnic în centrul Câmpulungului (n.r.: redacţia este situată la doar câteva sute de metri de Primărie) au de cele mai multe ori un comportament agresiv, nu de puţine dăţi petrecându-se incidente nedorite în care au fost implicaţi bătrâni, copii sau chiar persoane mature. S-a făcut referire şi la sesizările riveranilor, cei care locuiesc în blocurile din zonă plângându-se deseori de gălăgia şi agresivitatea câinilor, pe timp de zi şi noaptea.
Asociaţia „Anima” s-a pregătit pentru proces şi chiar a făcut senzaţie atunci când la Judecătoria Câmpulung s-au prezentat, în calitate de reprezentanţi ai acesteia, avocaţii Paula Iacob şi Daniel Ionaşcu.
Cauza a demarat greu, intervenind şi o abţinere a unui judecător. Pe la început de primăvară, în 2013, s-a intrat pe fondul cauzei, efectuându-se interogatorii, luări de declaraţii de la martori, analizarea actelor depuse la dosar şi chiar o cercetare la faţa locului, adică în zona redacţiei. A curs alaiul iubitorilor de animale către locul cu pricina, Paula Iacob nelipsind de la eveniment. Potrivit procesului-verbal încheiat atunci, pe 22 martie, iată care au fost constatările cercetării locale: „În zona redacţiei ziarului Evenimentul muscelean a fost găsit un câine fără stăpân (…) acesta nu a fost agresiv şi a fugit când comisia s-a îndreptat spre el. La ghena de gunoi erau 4 pisici. În imediata apropiere au fost găsiţi 5 câini fără stăpân, împărţiţi în două tabere, respectiv 3 şi 2, aceştia au devenit agitaţi şi au lătrat în momentul în care comisia a apărut în zonă”. Oricum, concluzia Paulei Iacob a fost una ironică la adresa reclamantei, spunând că la locul indicat era doar un căţeluş speriat, că „nu ştiu ce interese se află în spatele acţiunii”, iar „redactorii ziarului pretind că se află în situaţia dezastruoasă de a nu-şi putea desfăşura marele talent din cauză că latră un câine”.
Cauza şi-a urmat cursul, s-au derulat în jur de 10 termene de judecată, s-a făcut şi o cerere de intervenţie a unui cetăţean deranjat de prezenţa câinilor pe străzi şi în toate locurile publice, iar după vacanţa judecătorească s-a petrecut tragedia din Parcul Tei, în Bucureşti, acolo unde un copil de 4 ani a fost omorât de câini maidanezi. De atunci şi până la terminarea procesului, iubitoarea de animale Paula Iacob nu a mai pus botina pe asfaltul crăpat al străzilor din Câmpulung.

O tranzacţie nerespectată

Pe 13 decembrie 2013, instanţa a dat sentinţa: a admis acţiunea formulată de „Evenimentul muscelean”. La aceeaşi dată a intervenit şi o tranzacţie între părţi, o modalitate de stingere amiabilă a litigiului, în baza căreia pârâţii se obligau ca în termen de 6 luni să captureze câinii fără stăpân din Câmpulung şi să îi transporte la adăposturi. Numai că termenul s-a împlinit, iar câinii nu au dispărut nici măcar din zona redacţiei, darămite din întreg municipiul.

O problemă fără rezolvare

„Evenimentul muscelean” a apelat la instanţa de judecată după ce a constatat că mulţimea de sesizări adresate îndeosebi Primăriei şi ADP-ului nu au niciun rezultat. Pe de o parte autorităţile locale îşi probau ineficienţa şi indiferenţa în această problemă a câinilor fără stăpân, pe de altă parte acţiunile de capturare a câinilor erau deseori afectate de intervenţii ale unor cetăţeni care plângeau de mila animalelor. Lipsa de reacţie normală, constând în rezolvarea problemei, este constatată şi acum la Câmpulung, primarul şi viceprimarul fiind preocupaţi de treburi care deseori nu au de a face cu solicitările cetăţeneşti. A apărut un nou termen de eradicare a fenomenului, mai ales că legislaţia în domeniu s-a schimbat după tragedia din Bucureşti: începutul anului 2015. Autorităţile se vaită că nu au spaţiu pentru amenajarea unui nou adăpost, că nu au oameni suficienţi, iar ritmul de strângere a câinilor este unul slab: în primele două luni fuseseră capturate 89 de animale, cam cât se strâng în câteva zile în Piteşti. 370 de persoane au ajuns anul trecut la Spitalul Câmpulung după ce au fost muşcaţi de animale, îndeosebi de câini.

Primăria Câmpulung s-a aliat cu „Anima”

Crezând că problema câinilor fără stăpân poate fi bine gestionată de o asociaţie de protecţie a animalelor, Primăria Câmpulung a încheiat în 2004 un contract de colaborare cu Asociaţia „Anima”. Deşi nu se poate spune că rezultatele sunt cele aşteptate şi precizate ca obligaţii în contract, administraţia locală a ignorat situaţia. Adăpostul din Grui în care au ajuns câinii capturaţi a constituit deseori motiv de plângeri din partea cetăţenilor, animalele deranjând inclusiv prin prezenţa pe strada şi terenurile din zonă. Este adevărat şi că în ultimii ani mulţi câini au fost sterilizaţi şi microcipaţi prin intervenţia „Anima”, asociaţie care după procesul cu „Evenimentul muscelean” nu mai este condusă de către Antoaneta Ionescu. Contractul expiră în acest an.

Aproape de tragedie

O atitudine precum cea a Paulei Iacob, de negare a situaţiei reale, poate să ducă în curând la o tragedie. A spune că în Câmpulung nu sunt mulţi câini fără stăpân, că majoritatea acestora nu este agresivă şi că animalele reacţionează violent doar când sunt provocate înseamnă să fii rupt de realitate şi despărţit de intenţia de a servi intereselor oamenilor. În locuri precum cimitirul Grui, Grădiniţa 2 Vişoi, clinica stomatologică, Spitalul TBC, Rotunda, blocurile Turn şi altele, câmpulungenii au fost şi sunt atacaţi sau speriaţi de câini, copiii fiind cei mai afectaţi.  Nefiind pietoni, ci beneficiari de banchete auto sub dosuri, aleşii cetăţenilor din Câmpulung ignoră situaţia în continuare. În mod evident vor avea şi scuze atunci când se va produce un incident tragic cauzat de animale.
Cătălin Ion Butoiu