Avem documentele! Cum s-a refuzat iniţial şi apoi tergiversat, la Spitalul Judeţean, achiziţia unui aparat de testat Covid

de | 14.05.2020 13:33 | Dezvăluiri

# În 27 februarie, aparatul era oferit de Ministerul Sănătății, care suporta 90% din costuri, numai că fostul manager Adriana Molfea a răspuns că Spitalul Județean nu are un spațiu unde să-l amplaseze # Prefectul Emanuel Soare vorbește de rea-credință: „Bineînțeles, cum să traducem altfel când ministerul spune că finanțează 90% dintr-un aparat, pentru care se băteau toți la nivel mondial, iar tu să nu faci nimic? (…) E lipsă de acțiune, dacă nu, efectiv, sabotaj la adresa sănătății argeșenilor” # Adriana Molfea: ”Nu era suficient doar să achiziționăm și să instalăm aparatul, trebuia să știi să lucrezi cu el, pentru că e destul de sensibil, să știți!”

Săptămâna trecută, dr. Tiberiu Irimia, noul manager al Spitalului Județean de Urgență Pitești, a dezvăluit în Jurnalul de Argeș că spitalul a fost inclus, încă din februarie, pe lista unităților care beneficiază de finanțare din partea Ministerului Sănătății pentru achiziționarea unui aparat de testare COVID, dar autoritățile, în principal fosta conducere a spitalului, nu au înțeles urgența acestei achiziții și au tergiversat lucrurile, prin diverse corespondențe, mai bine de o lună. Acum avem și documentele și vi le prezentăm în premieră: e vorba de un schimb halucinant de adrese prin care fostul manager al Spitalului Județean pare că trage de timp, ajungând să răspundă la un moment dat că instituția pe care o conduce nu are… un spațiu unde să amplaseze acel aparat de testat Covid.

Cronologia tergiversării, pe zile

Potrivit documentelor, secretarul de stat Nelu Tătaru a trimis marți, 25 februarie, printr-un consilier personal, către SJU Argeș și alte spitale de urgență din țară, un mail în care le solicită să ia legătura cu Direcția de Sănătate Publică (DSP) pentru a începe procedura achiziționării aparatului pentru testare coronavirus, precum și a unui kit de 150 de teste, menționând că este necesar ca toate spitalele județene să intre în posesia testelor cât mai repede cu putință.
După 2 zile, pe 27 februarie, SJUP trimite către DSP Argeș o adresă în care roagă să fie precizate măsurile pe termen scurt și mediu care ar trebui întreprinse de spital pentru a respecta atât recomandările secretarului de stat Nelu Tătaru, cât și prevederile Ordinului MS nr. 313 din 26/02/2020. Pe 10 martie, SJU răspunde la o adresă a DSP din 6 martie, în care spune că investigația pentru testarea coronavirus se poate face într-un laborator care are un compartiment de genetică, iar laboratorul de analize medicale al SJU Pitești nu are un astfel de compartiment și nici personalul de specialitate. Tot în această adresă, SJUP propune DSP să ia în calcul utilizarea aparatului care poate efectura teste COVID de la Direcția Sanitar Veterinară Argeș și propune dotarea DSP cu acest aparat de testare „având în vedere complexitatea acestei investigații și rolul DSP în gestionarea situației create de răspândirea COVID 19”, se mai arată în adresa spitalului. Altfel spus, pasează problema către… Direcția Sanitar Veterinară.
În data de 13 martie, DSP Argeș revine și trimite o adresă către SJUP. În care cere (atenție!) în regim de urgență solicitarea pentru achiziția acestui aparat, însoțită de nota de fundamentare și avizarea cofinanțării de către CJ Argeș. Iar în cazul în care SJUP nu are capabilitatea de a utiliza acest aparat, DSP solicită să fie precizate motivele argumentat. În răspunsul la această adresă, tot pe 13 martie, SJUP spune, din nou, că nu există compartiment de genetică sau biologie moleculară în structura laboratorului de analize al spitalului, că nu există personal și, mai nou, că nu dispune de spațiul necesar amplasării acestui aparat, „ținând cont de faptul că acest spațiu presupune amenajare specifică (regim închis, spațiu ventilat, hotă și avizările necesare din partea organelor competente)”. „Vă informăm că, din păcate, SJU Pitești nu dispune de capacitățile necesare achiziționării aparatului RT PCR”, se încheie răspunsul sec, semnat de managerul Adriana Molfea și directorul medical din acea vreme, dr. Constantinescu Teodor.
În data de 16 martie, șeful Laboratorului de Analize Medicale al SJUP, medicul primar Mugurel Enescu, trimite o informare adresată managerului spitalului, directorului DSP Argeș și ministrului Sănătății, în care descrie cum trebuie să fie organizat un laborator medical pentru testări de COVID și explică de ce efectuarea de teste COVID în Laboratorul de Analize Medicale al spitalului ar încălca prevederile publicate de INSP în data de 12 martie. „Față de toate aceste considerente, motivate de dispozițiile legale incidente în cauză, opinăm că, pentru implementarea echipamentelor de analiză specifice COVID 19 – genetică moleculară în SJU Argeș, este necesară existența unui laborator care să corespundă cerințelor legii, în caz contrar aflându-ne în ipoteza efectuării unor analize în circumstanțe de dotare ce nu permit obținerea unor rezultate ce pot fi validate ca reale/ concludente și expunerii nejustificate a personalului medical unui risc sporit”. Însă tot pe 16 martie, SJU transmite către DSP o altă adresă în care își schimbă brusc atitudinea și anunță că, în urma întâlnirii din aceeași zi dintre dr. Adrian Stoica, reprezentant DSP, și medicul Mugurel Enescu, a fost identificat spațiul în care va putea fi instalat aparatul PCR. „Prin urmare, vom iniția procedurile de achiziție a acestui echipament și procedurile de amenajare a spațiului, urmând să vă comunicăm, în cel mai scurt timp, nota de fundamentare și avizul cofinanțării de către CJ Argeș”, se specifică în adresă. Și uite așa au trecut trei săptămâni de la prima solicitare venită de la minister.
În data de 17 martie, SJUP trimite o altă adresă către DSP în care roagă să fie înștiințat dacă îndeplinește condițiile necesare pentru instalarea aparatului de testare COVId 19, ținând cont de notificarea trimisă de dr. Mugurel Enescu, de faptul că laboratorul spitalului nu este acreditat pentru genetică moleculară, are nivel de biosiguranță 2, nu 4 și nici nu există personal specializat.
DSP Argeș răspunde acestei solicitări pe 19 martie și comunică faptul că, „în prezent, laboratorul de analize medicale al spitalului nu îndeplinește condițiile de spațiu care să asigure circuite funcționale și nici nu are dotările necesare pentru instalarea și funcționarea unui echipament RT-PCR de diagnostic molecular”. În final, pe 20 martie, la aproape o lună de la solicitarea din partea cabinetului secretarului de stat Nelu Tătaru, managerul spitalului, Adriana Molfea, cere Consiliului Județean să identifice un spațiu în care să fie instalat echipamentul RT-PCR, care trebuie să fie format din 4 camere de 10-12 mp, grup sanitar, duș și vestiar. Imobilul ales de către Consiliul Județean pentru acest aparat este fosta Policlinică sportivă, din cartierul Eremia Grigorescu.

Adriana Molfea: „Nu am refuzat, am spus că nu am capacități ca să pot să-l pun în funcțiune”

Iată cum justifică întârzierea fostul manager al Spitalului Județean, Adriana Molfea: ”Nu e vorba de nicio întârziere. E vorba de un mail primit de la Ministerul Sănătății, în care îmi spune să iau legătura cu DSP-ul în vederea demarării procedurii de achiziție. Eu a trebuit să mă lămuresc.
Nu scria cine derulează procedura, nu scria de unde este finanțarea. Am primit hârtia respectivă de la DSP la un număr de zile, nu mai rețin, în care mi s-a spus că noi trebuie să achiziționăm acest aparat și că ministerul ne va da sursele respective de bani. Noi a trebuit să facem procedurile pentru lista de investiție, în sensul că am trimis adresă la CJ să ne asigure finanțarea aceea de 10% (managerul confirmă indirect că finanțarea ministerului în acea perioadă era de 90%, lucru care nu a mai fost posibil ulterior, în luna mai, când aparatul a fost achiziționat la preț dublu, n. red.) și am întocmit nota de fundamentare pentru acest aparat. Numai că, în urma discuțiilor avute cu șeful de laborator, acesta mi-a spus «D-na. manager, stați un pic, noi nu putem să facem investigații RT-PCR, pentru că laboratorul de la noi este acrediat doar pentru un anumit nivel de biosiguranță (potrivit Ghidului Național pentru biosiguranța laboratoarelor medicale, ne aflăm în prezența unui grad de risc 4, care generează un nivel de biosiguranță 4 – Înalt Securizat, iar nivelul de biosiguranță al laboratului de la spital este „de bază-2”, n. red); nu avem spații, nu avem dotăriç . În momentul acesta (oftează, n. red.) m-am blocat un pic și am cerut ajutor de la DSP. «Veniți, vedeți spațiile, spuneți-mi dacă eu, în spațiile pe care le am în acest moment, pot să instalez acest aparat». Doar să-l iau și să-l șterg de praf? Nu văd cum se realiza interesul public. Ideea era că el trebuie să fie funcțional. Au venit de la DSP, au văzut spațiul și mi-au comunicat în scris, ulterior, că nu îndeplinim cerințele, nici de spațiu, nici de dotări, pentru instalarea acestui sistem. În aceeași zi, am trimis adresă la CJ, în care le-am cerut, de urgență, să-mi identifice un spațiu tocmai în vederea achiziționării acestui sistem. CJ-ul a fost prompt, a identificat spațiul, noi am început să întocmim caietul de sarcini, echipe de la laboratorul nostru au mers la „Matei Balș” să vadă ce ar trebui să conțină acel spațiu, ce circuite, infrastructură sunt necesare. Nu era suficient doar să achiziționăm și să instalăm aparatul, trebuia să știi să lucrezi cu el, pentru că e destul de sensibil, să știți! Eu, înainte să se deruleze toate aceste proceduri, normal că i-am transmis DSP-ului ce mi-a spus șeful de laborator, că nu asigur biosiguranța, deci n-am capacitățile pentru achiziția acestui aparat. Eu îl achiziționez și ți-l dau ție DSP să-l folosești până îmi rezolv problema cu spațiul. Scrie în nota de fundamentare lucrul acesta. Ce înseamnă biosiguranță, ca să înțelegem despre ce e vorba. E vorba de biosiguranța personalului care lucrează cu probele respective și biosiguranța probelor în sine, adică să nu le contaminezi. Despre asta a fost vorba, asta a fost toată tărășenia. Nu am refuzat, am spus că în momentul ăsta nu am capacități ca să pot să- l pun în funcțiune, că de aceea îl aduceam, nu?”.

Prefectul Emanuel Soare: „Problema a fost una de management”

Prefectul Emanuel Soare are altă părere: „Problema a fost una de management. Și vă spun de ce. În data de 25 februarie, de la cabinetul ministrului Sănătății pornește o adresă către mai multe spitale de urgență și către SJU de la noi, din care reiese faptul că, de urgență, toate spitalele ar fi bine să aibă un asemenea aparat și că, de urgență, Spitalul Județean să transmită toate documentele necesare pentru ca procedura să se efectueze. Deci, ministerul vine cu propunerea către SJU în februarie, prin care spune: rapid faceți documentele necesare, transmiteți-le ca să vă punem în listă, sunteți eligibili pentru a primi un asemenea aparat cu finanțare 90% de către Ministerul Sănătății. Când un manager primește o asemenea ofertă, ce trebuie să facă? Mai doarme liniștit? Pe 13 martie, Spitalul Județean binevoiește să facă o adresă către DSP, în care spune că nu pot să facă pentru că nu au spațiu, personal, nu pot identifica specialiști, că laboratorul trebuie… În consecință, cu părere de rău, spitalul spune că nu îndeplinește condițiile, n-are capacitate și nu poate avea un asemenea aparat. Vă dați seama cât a trecut până când spitalul face acest lucru. Bineînțeles că, în toată această perioadă, eu, aflând de acest lucru, am împins de la spate DSP și pe managerul spitalului să pună mâna să facă ceea ce trebuie, pentru că managerul acesta nu a vrut, efectiv, să facă nimic; nu a vrut să facă nici lucrurile elementare sau măcar să fi pus pe cineva să facă toată povestea. Ideea este că, de pe data de 13 până pe 16 martie, la trei zile, pentru că s-au implicat mai multe persoane, DSP, Prefectura, toată lumea a început să împingă oamenii de la spate, au venit și celelalte hârtii prin care în sfârșit încep să facă documentele. Între timp se făcuseră și ședințele CJ prin care s-au aprobat sumele acelea și încep să se miște lucrurile. După aceea, pe 19 martie, SJU trimite către DSP documentele respective și, în aceeași zi, DSP-ul trimite către MS. Cam asta a fost. Vă dați seama, de pe 25 februarie până pe 19 martie, când, efectiv, la minister au ajuns documentele, cât timp a trecut, în condițiile în care un manager serios ar fi făcut asta în 2-3 zile, fără niciun fel de problemă”.

Preţul aparatului de testare s-a dublat în toată această perioadă

Prefectul a explicat și consecințele întârzierii achiziționării aparatului de testat. Între timp, preţul aparatului PCR s-a dublat, ajungând de la 500.000 lei, cât era în februarie, la 1.000.000 lei. Jumătate din sumă a fost asigurată de Ministerul Sănătăţii, iar cealaltă jumătate provine de la Consiliul Judeţean Argeş. „Bineînțeles că, în toată această perioadă, toate prețurile au explodat. Bugetul, cofinanțarea pe care CJ a pus-o la bătaie nu a mai ajuns. A trebuit făcută din nou ședință de CJ, să se aprobe sumele acelea mari. Practic, până la urmă, CJ a finanțat cam jumătate din aparat, pentru că prețurile respective s-au dublat în toată această perioadă. În primă fază, ministerul ar fi finanțat cu aproximativ 500 de mii de lei, iar cofinanțarea, care poate fi verificată prin ședința de CJ, a fost undeva la 55 de mii de lei. În final, CJ a pus 500 de mii de lei. Practic, aparatul care putea fi achiziționat cu 555 de mii de lei, a fost achiziționat cu peste un milion, la care se adaugă și costurile legate de amenajarea spațiului care a fost identificat”, a explicat prefectul Emanuel Soare.

Prefectul: „Suntem în luna mai şi nu avem acel aparat funcţional”

L-am întrebat pe prefect dacă au fost probleme și din partea conducerii Direcției de Sănătate Publică Argeș în acest caz. „DSP-ul a făcut demersurile către Spitalul Județean, a transmis acea solicitare, probabil că trebuia să împingă mai mult de la spate managerul să facă lucrul acesta. Am o serie de discuții cu d-na Honțaru în vremea aceea, prin care o rugam să intervină la nivelul spitalului ca d-na manager Molfea să se miște mai repede să facă toate aceste proceduri. Îmi aduc aminte clar când noi am discutat că ei pot, în situații de urgență, în funcție de aparatele pe care le au de achiziționat să grăbească procedurile. Legislația le permitea să meargă pe anumite proceduri simplificate. Știu sigur că am avut niște discuții în care doamna Molfea tot aducea niște motive legate de faptul că procedurile de achiziție durează… Ei au făcut, la un moment dat, achiziția întregului laborator. Practic, în caietul de sarcini făcut au pus achiziția laboratorului, care înseamnă PCR, plus celelalte echipamente și prima ofertă primită nu a fost conformă, pentru că prețurile au crescut și furnizorii care mai aveau PCR nu aveau și celelalte echipamente componente. Dacă ar fi defalcat pe loturi această achiziție, în sensul în care să vină mai mulți furnizori pentru elemente componente, s-ar fi mișcat lucrurile mult mai repede. Au avut noroc, totuși, că, ulterior, după atâta timp și creșteri de preț, au reușit să aibă o ofertă. Suntem în luna mai și nu avem acel aparat funcțional. Deci, dacă nu e o problemă de management, eu nu știu ce fel de problemă e”.

E posibil ca laboratorul de la Câmpulung să fie pus în funcţiune în acelaşi timp sau chiar înaintea celui de la Judeţean

Poate fi vorba de rea-voință în acest caz? „Bineînțeles, cum să traducem altfel când ministerul spune că finanțează 90% dintr-un aparat, pentru care se băteau toți la nivel mondial, iar tu să nu faci nimic? Cum se justificată, de pe 25 februarie până la 13 martie, lipsa de acțiune, dacă nu, efectiv, sabotaj la adresa sănătății argeșenilor? Iar, în paralel, puteți să faceți o analiză să vedeți cum s-a mișcat noul manager de la Câmpulung în achiziția acestui laborator, pentru că e posibil ca laboratorul de la Câmpulung să fie pus în funcțiune în același timp sau chiar înaintea celui de la Județean, ca să vedeți cum se pot mișca lucrurile când managerul chiar este interesat de bunul mers al spitalului pe care îl conduce”, a încheiat prefectul.

Distribuie!

Articol scris de Mari Tudor

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

4 Comentarii

  1. Conform Decretului Prezidential achizitia de aparatura se putea face pe procedura directa pe SICAP. Avea referatul de necesita si eventual un caiet de sarcini care sa urmareasca cerintele produsului postat de furnizor, pe SICAP. Asta dupa ce in prealabil il introducea in lista de investitii aprobata de CJ Arges (dar cred ca asta se putea face repede in procedura de urgenta :)).
    Fosta Managera cred ca s-a blocat din punct de vedere juridic sau a fost indusa in eroare :).

  2. Cred ca este vorba de incompetenta , si lipsa de responsabilitate.
    Pentru ça astfel de lucruri sa nu se mai repete, ar trebui sa se faca o ancheta iar cei vinovati sa plateasca .

  3. fFosta manager este foarte sensibila!
    Ca si aparatul necesar pt testarea corona virusului!
    Avea o sensibiliate ,sau aversiune la toate recomandarile primite de la ministerul sanatatii,mai putin de la stapanii pesedisti pe care ii slugareste cu credinta!
    A fost un slugoi pesedist,fără nicio initiativa,niciun rezultat pentru pacienti.Sa treaca la munca,nu la plimbat hârtii!

  4. Fosta manager este foarte sensibila!
    Ca si aparatul necesar pt testarea corona virusului!
    Avea o sensibiliate ,sau aversiune la toate recomandarile primite de la ministerul sanatatii,mai putin de la stapanii pesedisti pe care ii slugareste cu credinta!
    A fost un slugoi pesedist,fără nicio initiativa,niciun rezultat pentru pacienti.Sa treaca la munca,nu la plimbat hârtii!

Ultimele articole


Loading RSS Feed