Aurul traversează un moment fără precedent în istoria recentă a piețelor financiare. În 2025, metalul prețios se îndreaptă spre cea mai puternică apreciere anuală din ultimii aproape 50 de ani, depășind cu mult randamentele burselor și confirmând statutul său de refugiu suprem într-o lume tot mai instabilă.
De la începutul anului, contractele futures pe aur tranzacționate la New York au urcat cu aproximativ 71%, un avans nemaiîntâlnit din 1979. Atunci, economia globală era zguduită de criza petrolului, inflația scăpase de sub control, iar tensiunile geopolitice dominau agenda internațională. Mulți analiști văd în prezent un ecou clar al acelei perioade tulburi.
Contextul actual este marcat de un cumul de riscuri majore: conflicte armate prelungite, tensiuni crescute în Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina, fricțiuni comerciale globale și repoziționări strategice ale marilor puteri. În acest peisaj, investitorii caută siguranță, iar aurul devine prima alegere.
Un factor-cheie care alimentează această creștere este schimbarea direcției politicii monetare. Odată cu reducerea ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA, randamentele obligațiunilor au scăzut, diminuând avantajul activelor purtătoare de dobândă. În lipsa acestui dezavantaj tradițional, aurul a devenit mult mai competitiv.
La începutul anului, uncia de aur se tranzacționa în jurul valorii de 2.640 de dolari. În prezent, prețul a depășit pragul psihologic de 4.500 de dolari, iar analiștii JPMorgan Chase estimează că în 2026 ar putea fi atins nivelul de 5.000 de dolari pe uncie.
Diferența față de piața de capital este uriașă. În timp ce indicele S&P 500 a crescut cu aproximativ 18% în 2025, aurul a livrat un randament de aproape patru ori mai mare. Tendința nu este una izolată: și în 2024, metalul prețios a avut o performanță superioară față de acțiuni.
Slăbirea dolarului american contribuie, de asemenea, la acest trend, făcând aurul mai accesibil pentru investitorii din afara SUA.
Cererea nu vine doar din partea investitorilor individuali. Băncile centrale cumpără aur într-un ritm record, iar China joacă un rol central. Beijingul își consolidează rezervele pentru a reduce dependența de dolar și de titlurile de stat americane, o strategie intensificată după înghețarea activelor rusești în urma invaziei Ucrainei.
Potrivit World Gold Council, instituțiile monetare au achiziționat peste 1.000 de tone de aur anual în ultimii trei ani, dublu față de media deceniului anterior. „Actualul val de achiziţii ale băncilor centrale este diferit, pentru că este profund ancorat în geopolitică”, subliniază Ole Hansen, strateg-șef pentru mărfuri la Saxo Bank.
Boom-ul nu se limitează la aur. În 2025, argintul a înregistrat un avans spectaculos de aproximativ 146%, platina aproape 150%, iar paladiul în jur de 100%. Metalele prețioase, în ansamblu, sunt percepute drept un scut împotriva inflației, datoriilor publice uriașe și instabilității financiare.
Analiștii avertizează că tendința ar putea continua și în 2026, pe fondul cererii ridicate, al ofertelor limitate și al presiunilor bugetare tot mai mari asupra economiilor dezvoltate.
0 Comentarii