Potrivit unui comunicat al Asociaţiei „Aspretele Trăiește”, transmis vineri, 5 iulie, către AGERPRES, o echipă de ihtiologi efectuează, în iunie-iulie, pescuit ştiinţific la asprete, parte din etapa finală de evaluare a efectivelor acestei specii (fosilă vie) pe cale de dispariție, activitate derulată pe o perioadă de trei ani.
Citește și: Ministrul Grindeanu, vizită în Argeș, pe șantierul Autostrăzii Sibiu- Pitești
Peștele respectiv, unic în lume, trăieşte doar pe cursul superior al râului Vâlsan. În ultimele zile s-au identificat 55 de exemplare de asprete în şase staţii de pescuit ştiinţific, pe o lungime de râu de 16 kilometri, între satele argeşene Brădetu şi Vâlsăneşti – arată sursa citată.
Pe 27 iunie, la Muşăteşti, a avut loc prima pescuire ştiinţifică pe timp de noapte pentru inventariere, de la descoperirea speciei în anul 1956, scopul fiind de a identifica puietul de asprete. Au fost gasite cinci exemplare adulte, dar niciunul juvenil. Pe 30 iunie, tot noaptea, au mai fost identificate două exemplare adulte de asprete în râul Vâlsan, la Brădetu.
Din datele asociaţiei reiese că în anul 2022 doar şase din cele 57 de exemplare găsite erau juvenile, iar în 2023 nu s-a găsit deloc puiet în cadrul acţiunilor de inventariere a speciei. În cadrul campaniei de pescuit ştiinţific din acest an, din cele 55 de exemplare identificate până în prezent, niciunul nu este puiet.
„Lipsa identificării până în prezent a puietului este extrem de îngrijorătoare. Dacă acest fapt va persista şi în anii următori, sunt riscuri mari ca aspretele să dispară pentru totdeauna. Exemplarele identificate până în prezent vor muri, în mod natural, în următorii patru-cinci ani, iar dacă nu mai sunt juvenili care să atingă maturitatea şi, astfel, să se poată reproduce, specia dispare”, se arată în comunicatul transmis la AGERPRES.
Conform asociației citate, printre cauzele care contribuie la dispariţia puietului de asprete se numără spălările de fund ale lacului de acumulare Vâlsan, poluarea râului datorată staţiei de epurare de la Brădetu, lipsa canalizării din comunele Brăduleţ şi Muşăteşti, temperaturile ridicate din ultimii ani şi fragmentarea habitatului de către o serie de bariere artificiale aflate la Brădetu.
„Chiar este o cursă contracronometru pentru a salva aspretele, o cursă ce nu poate fi câştigată fără existenţa unui râu curat şi sănătos, cu debit ecologic asigurat conform legii de către Hidroelectrica, un râu de care autorităţile locale să aibă grijă şi care să nu mai fie o groapă de gunoi, aşa cum se întâmplă în prezent. Altfel, pur şi simplu, va fi o crimă cu premeditare, iar aceste autorităţi nu vor mai putea să ridice din umeri şi să paseze responsabilitatea, aşa cum o fac acum. (...) Pentru că râul, apa, înseamnă Viaţă. Nu râul îl salvăm, salvând aspretele, ci pe noi înşine. Aspretele este doar o hârtie de turnesol care ne arată că, dacă el trăieşte şi este în suficient de multe exemplare în râu, înseamnă că râul este bine. Adică noi toţi suntem bine”, a declarat Alex Găvan, fondatorul proiectului „Aspretele Trăieşte”.
0 Comentarii