Ca să-l parafrazăm pe generalul Cambronne, șeful Gărzii lui Napoleon, dinastia Oancea de la Ansamblul Dorul moare, dar nu se predă. Cam așa s-ar traduce reîntoarcerea în luminile rampei a familiei Oancea, după o misterioasă ieșire din scenă, adică de la șefia Ansamblului Dorul, de acum un an. Care ieșire, trebuie reamintit, s-a petrecut în urma unui audit la sânge. Însărcinat cu prezentarea Festivalului Carpați, în ziua decernării premiilor, matusalemicul Dorin Oancea (foto) a invitat publicul spectator să îi aplaude la scenă deschisă pe fiul său, Cătălin, fostul șef al ansamblului Dorul, până acum un an, și pe soția acestuia, Lavinia, fostă contabilă la aceeași secție din cadrul Centrului de Promovare și Creație Artistică. Apoi, invitându-l galant pe scenă pe președintele CJ, Florin Tecău, Dorin Oancea a exagerat încă odată meritele familiei în organizarea spectacolului și i-a solicitat, drept consecință, președintelui CJ sprijinul administrației județene, cum altfel decât material, pentru deplasarea ansamblului în insula Guam din Pacific, în luna decembrie a acestui an. Ne-am interesat și noi și am aflat că în paradisul tropical din Oceanul Pacific, singurul festival care are loc în această perioadă este unul de… shopping. O nimica toată din punct de vedere al costurilor, dacă avem în vedere că prețul unui bilet de avion e de circa 1000 euro de persoană, iar delegația de dansatori, șefi, amante, cărători de bagaje și alți băgători de seamă se ridică lejer la câteva zeci. Pentru că nu te poți numi ansamblu folcloric și să mergi să încingi sârba în Pacific, printre palmieri, într-o formulă de doar două, trei, haim patru persoane. Plus că fiecare membru al delegației, în frunte cu șefii, care pot fi președintele sau măcar unul dintre cei doi vice ai CJ, plus neapărat directorul Sorin Mazilescu, trebuie asigurați. Și spunem asta fiindcă în vecinătatea arhipelagului Guam se găsește Groapa Marianelor, cel mai adând loc din Pacific, aflat la peste 10.000 m sub nivelul oceanului. Mai mult, lângă Guam se află și insula Cocos, și Doamne Ferește să-l lovească vreo nucă de cocos în cap pe unul dintre șefi, poate chiar pe vicepreședintele cu nume parcă predestinat „Coco” Polexe. Râdem noi, dar parcă nu-i râsul nostru și cu atât mai puțin ar trebui să fie al șefilor de la CJ, care ne tot vând gogoși despre austeritate. Și asta în vreme ce dansatorii de la „Dorul” vor bilete de avion și diurnă pentru o călătorie costisitoare în Pacific, în vreme ce anul trecut s-au răsfățat, tot la o aruncătură de băț, în Coreea de Sud. Nu știm de ce, dar parcă prea miroase a blat la concursurile folclorice organizate de la o vreme sub paravanul Consiliului Județean. Dăm ca exemplu premiul obținut anul trecut de ansamblul Dorul în Coreea de Sud, gest care a fost întors, stranie coincidență, anul acesta artiștilor din Coreea de Sud, care au primit de la Consiliul Județean Marele Premiu al Festivalului Carpați. Tot așa, în 2013 a luat un ansambu din Mexic premiu și apoi ansamblul Dorul a fost invitat să zboare… până în Mexic, ca să fie premiat. Parcă avem de a face cu vechea cooperativă din fotbalul românesc, de pe vremea lui Jean Pădureanu, când blaturile erau în toi și fiecare echipă își câștiga punctele de acasă, în urma unui simulacru de competiție pe gazon. Să vedem dacă tupeul pe bani publici e maxim și se repetă schema și în cazul ansamblului din Guam. Ei la noi, apoi noi la ei. Așteptăm cu maxim interes evoluția relațiilor între cele două părți…
(ELECTRO-CUTARE)
0 Comentarii