# Amalia Dumitraşcu, în prezent economistă la Spitalul Judeţean Argeş, răspunde acuzelor cumnatului, George Dumitraşcu, cum că i-ar fi cauzat un prejudiciu de 700.000 euro prin gajarea la bancă sau vânzarea tuturor bunurilor deţinute de acesta în ţară # Doamna Dumitraşcu nu pomeneşte însă nimic despre motivul pentru care a fost dată afară din BCR sau despre sentinţa magistraţilor Judecătoriei Piteşti, care au condamnat-o la opt ani de închisoare cu executare, decizia nefiind definitivă

După arestarea ginecologului Adrian Mihăilă pentru luare de mită şi scandalul medicamentelor testate pe pacienţi, totul coroborat cu mizeria din unele secţii şi cu faptul că bolnavii sunt trimişi la farmaciile de vizavi să cumpere pansamente şi medicamente, Spitalul Judeţean Argeş s-a pricopsit cu un nou scandal, după ce una dintre economiste a fost condamnată în primă instanţă la opt ani de închisoare cu executare pentru delapidarea a peste 16 miliarde lei vechi din conturile clienţilor BCR. După dezvăluirile cumnatului său din numărul trecut, probabil presată şi de conducerea spitalului, economista Amalia Dumitraşcu ne-a călcat pragul redacţiei pentru a-şi spune punctul de vedere, după ce anterior refuzase orice fel de dialog cu noi. În dreptul său la replică, doamna Dumitraşcu nu pomeneşte însă nimic despre motivul pentru care a fost dată afară din bancă sau despre sentinţa magistraţilor Judecătoriei Piteşti, ci îi serveşte cumnatului ei, George Dumitraşcu, o replică.

„Cumnatul meu şi-a permis să vină în audienţă la managerul Dan Olariu şi să îi ceară să mă dea afară de la serviciu”

Amalia Dumitraşcu, economista de la Judeţean condamnată în dosarul fraudei de 700.000 de euro de la BCR ne-a vizitat zilele trecute. Femeia a venit croită pe cumnatul ei, George Dumitraşcu, dar şi pe câţiva dintre colegii ei de birou de la Judeţean despre care susţine că ar fi fost plătiţi să o urmărească şi să îi raporteze cumnatului tot ce face ea la serviciu. Deşi totul pare pueril, la prima vedere, ţinând cont de importanţa instituţiei unde s-a consumat povestea, în speţă Spitalul Judeţean Argeş – instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean şi finanţată din bani publici – situaţia este de-a dreptul alarmantă, malignă chiar. Dacă într-adevăr aşa stau lucrurile şi angajaţii Judeţeanului se pretează pentru câteva parale la urmăriri ca în filmele de spionaj, cine ştie ce altceva se mai întâmplă pe holurile, prin birourile sau prin cabinetele şi sălile de operaţie ale spitalului.
„Cumnatul meu a plătit oameni din interiorul spitalului ca să mă urmărească. Colegul meu de birou a recunoscut că a primit bani de la cumnatul meu să mă urmărească. Îl cinstea şi îi spunea tot felul de baliverne. Eu şi soţul meu nu mai suntem împreună, el a plecat de acasă. Cumnatul meu era foarte curios şi trebuia să mă urmărească, că îi era frică că cine ştie ce fac eu, drept pentru care îl plătea pe acest individ să-i spună tot ce fac eu, care e viaţa mea. Iar toate celelalte mizerii, cu jumătatea de normă, cu banii cash, cu reţinerile din salariu le ştie cumnatul meu din celălalt birou, Financiar, unde lucrează fosta sa amantă, soţie de comisar de poliţie, cu care el încă mai ţine legătura. În primul rând că sunt numai minciuni, iar în al doilea rând exista o confidenţialitate. Nu ai voie să scurgi informaţii din interiorul spitalului”, ne-a spus Amalia Dumitraşcu. Care a negat şi zvonurile potrivit cărora ar căuta destinaţii din Australia unde să se refugieze dacă va fi condamnată definitiv de instanţele de judecată din Argeş: „Dacă voiam să plec în Australia, plecam de zece ani. De ce să plec? Am serviciu, am casă, am familie, am părinţi, am copil… Cum să plec? Niciodată nu mi-a trecut prin cap aşa ceva! Niciodată nu m-am crezut mai presus de lege. Dacă încerc să îmi caut dreptatea, mi-o caut pe căile legale, pentru că legea îmi permite. Am căi de atac la procesul acela. Nu este finalizat. Conform contractului colectiv de muncă, la articolul 56, punctul 7, scrie că nu poţi să desfaci contractul de muncă al unui angajat care are o condamnare care nu e definitivă şi irevocabilă. Dl George Dumitraşcu şi-a permis să vină în audienţă la manager (n.red. dr. Dan Olariu) şi să îi ceară să mă dea afară de la serviciu. Să stea liniştit, că eu nu fac altceva decât să întocmesc nişte hârtii. Legat de ce spunea cumnatul meu, eu nu am avut în viaţa mea probleme cu inima şi nu am fost operată pe cord deschis. Nu am avut niciodată concediu medical şi nu există nicio doctoriţă Mateescu în spital. Puteţi verifica în organigramă. Iată încă o dovadă că cumnatul meu minte cu neruşinare. Iar vizavi de cele 50 de cămăşi furate, hai să fim serioşi! Nu era hipermarket! Oricum, în materie de cămăşi cumnatul meu are gusturi execrabile. Soţul meu, care e militar, n-ar purta niciodată asemenea cămăşi!”, spune Amalia Dumitraşcu. Şi tirul replicilor date cumnatului a continuat…

„George Dumitraşcu locuieşte ilegal în casa mea şi nu l-am dat afară de teamă că mă omoară”

„E umilitor pentru mine să fiu terfelită în ultimul hal de un om care nu are nici liceul terminat. În Spania George a fost şofer. Niciodată nu a fost patron de 15 tiruri. A avut trei tiruri şi a dat faliment de bun administrator ce a fost! Omul ăsta nu a plătit niciodată taxe şi impozite la stat. Ce şofer din România a câştigat milioane de euro din salariul de şofer? Şi-a bătut joc de toţi angajaţii pe care i-a avut. În momentul în care îi angaja îi punea să îşi scrie şi demisia. A fost arestat în Spania pentru că şi-a bătut concubina. A avut interdicţie să mai intre pe teritoriul spaniol pentru că a înşelat Fiscul de acolo. Cumnatul meu nu a avut în viaţa lui o proprietate. Singura pe care a avut-o a fost un apartament primit de la soacra mea, împreună cu fratele lui, unde soţul meu a renunţat la jumătatea lui din apartament. În 1997 sau 1998 a vândut apartamentul şi cu banii de pe el a plecat cu concubina în străinătate. Casa din Ştefăneşti am cumpărat-o de la Banca Românească de la licitaţie cu 38.000 dolari. Din 2006 cumnatul meu şi-a deschis firmă în România şi neavând un domiciliu stabil, am încheiat un contract ca să îşi poată face sediul firmei pe adresa din Ştefăneşti. În 2008, dacă am văzut că s-a înşirat el pe acolo şi nu mai avea nimeni loc de el, i-am cerut bani şi am avut un contract de închiriere. Dl George Dumitraşcu, cunoscut în lumea interlopă ca George Baston, a fost chiriaşul meu până în mai 2012 şi mi-a plătit 2.000 euro pe lună chirie. Mi-a trimis bani în cont pentru chiria pe care mi-o datora. Am avut casa din Ştefăneşti ipotecată pentru un împrumut luat şi nu am mai făcut faţă cu ratele. Plăteam 1200 euro pe lună rată. La un moment dat am vrut să o vând şi el a zis că o cumpără. Pe 22 martie 2012 i-am făcut o plângere la Parchet. I se întocmise dosar penal pentru că m-a ameninţat că mă omoară. Avea pistol în casă şi nu i-a făcut nimeni nimic. Am fost de bună credinţă, am vrut să-i vând casa. A plătit două rate pentru că îşi luase angajamentul că în cinci ani achită creditul de la bancă şi devine proprietarul casei de la Ştefăneşti. N-a mai făcut-o pentru că prietenii lui interlopi l-au învăţat că mai bine să laşi casa în executare silită şi pe mână cu executorul o scoţi la jumătate de preţ. Adică de ce să dai 100.000 euro? O iei la licitaţie la a cincea strigare cu 50.000 euro. Datorită lui a ajuns casa în executare, nu datorită mie! Pentru toate chestiile astea mi-a făcut dosar pen
al în 2011. E a şaptea oară când omul acesta ne întocmeşte dosare penale. Conform legislaţiei, în România te cercetează şi te judecă pentru o faptă o singură dată. A găsit înţelegere la poliţia Ştefăneşti pentru că i-a invitat la grătare, la mâncare şi la băutură. De-asta a mai făcut un dosar penal pe aceeaşi speţă, cu aceleaşi motive invocate. Ce şanse crede că are? Cine crede că îi dă lui dreptate? În România nu mai suntem în comuna primitivă. În 2015 justiţia se face pe documente. Dacă George Dumitraşcu se crede în comuna primitivă şi face justiţie pe martori mincinoşi e problema lui şi va răspunde pentru asta! Nu poţi să hărţuieşti un om la nesfârşit, în fiecare an. Meseria lui de bază e să stea să fabrice dosare şi să facă rău la oameni. Momentan locuieşte ilegal în casa mea şi nu l-am dat afară de teamă că mă omoară. Va veni un moment în care îl voi da afară, dar când voi considera că trebuie să îmi închei socotelile cu viaţa şi probabil că el e singurul care mă poate scăpa. Şi-atunci prefer să mă omoare el, decât să mă omor eu singură. E în stare s-o facă pentru că e un om foarte periculos, foarte agresiv. Omul este bolnav. Am cerut ordin de restricţie, dar în locurile publice nu se poate aplica”, ne-a mai povestit Amalia Dumitraşcu.

Ce spune conducerea Spitalului Judeţean

Managerul Dan Olariu: „Doamna Dumitraşcu este subordonată unui şef, iar răspunderea este a directorului financiar-contabil”

L-am întrebat şi pe managerul de la Judeţean, dr. Dan Olariu, cum a fost posibilă angajarea Amaliei Dumitraşcu la spital, pe postul de economist, imediat după izbucnirea scandalului cu BCR şi dacă aceasta mai poate lucra cu banul public după ce a fost condamnată în primă instanţă pentru delapidare. „La momentul angajării dnei Dumitraşcu eu nu eram manager. Am rugat-o pe dna director financiar-contabil să discute cu cei de la RUNOS (n.red.-Resurse Umane) şi cu avocatul spitalului. Se pare că până nu există o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, noi, ca şi unitate, nu suntem nevoiţi să luăm niciun fel de măsură, adică de a o da afară, mai exact. Dna Dumitraşcu e pe un post de executant, e subordonată unui şef, iar răspunderea este a directorului financiar-contabil. Până în momentul de faţă, eu nu am constatat nicio delapidare de fonduri sau nişte probleme pe care să ni le fi creat dna Dumitraşcu”, ne-a spus dr. Olariu.

Rodica Beşliu, director economic: „Vreau să nu se perturbe activitatea în spital”

Am abordat-o şi pe Rodica Beşliu, directorul economic al spitalului, care iată ce ne-a declarat: „Nu există o hotărâre definitivă şi nu are legătură acest proces cu activitatea de aici, din spital. Dacă cineva a greşit, la un moment dat plăteşte pentru asta şi sunt instituţii care decid asta. Când va decide instanţa, sunt angajaţi ai spitalului care stăpânesc foarte bine legea. Avem avocaţi, jurişti care ştiu ce măsură să ia. Eu n-am nicio putere şi asta vreau: să nu se perturbe activitatea în niciun fel”.
Iustina Harco-Burcea