Alexandru Bellu, fotograful satului românesc, prezent în colecţiile rare ale Bibliotecii Judeţene Argeş

de | 4.07.2019 13:09 | Cultură

Baronul Alexandru Bellu (1850-1921), descendent al familiei care a donat terenul pentru Cimitirul “Bellu” din Bucureşti, a fost un pionier al artei fotografice româneşti. Până la vârsta de 10 ani, locuiește cu mama sa, Eliza, fiica domnitorului Barbu Știrbei, în Elveția. Ulterior, este trimis la Paris de către unchiul său, doctorul și colecționarul de artă Georges de Bellio. Cât timp a studiat dreptul la Paris, a pătruns în mediile intelectualilor și artiștilor impresioniști precum Alfred Sisley, Claude Monet sau Nadar, prietenii unchiului său. Începând din anul 1875, în cursul călătoriilor pe care le face la Paris, Florența și Veneția, Alexandru Bellu achiziționează toată aparatura fotografică de care are nevoie
Pierdută printre viile de la Urlaţi, una dintre cele mai frumoase reşedinte boiereşti din Prahova, conacul Bellu, a fost locul de inspirație artistică a baronului Alexandru Bellu. Aici se stabilește cu soția sa, Alexandrina, și cu cei 7 copii. Fiind extrem de bogat, Alexandru Bellu a colecţionat tablouri şi mobilier, timbre, obiecte de cult şi costume tradiţionale, cărţi şi monede. Influent, în cercul său de cunoştinţe se numărau Nicolae Grigorescu, de care l-a legat o strânsă prietenie, Theodor Aman, Sever Burada, Regina Maria a României, George Enescu.

Opt dintre fotografii, realizate înainte de 1900

Pasiunea care l-a consacrat, însă, pe boierul de la Urlaţi a fost arta fotografică. Baronul ieşea frecvent pe dealurile şi câmpurile din jurul Urlaţiului, străbătea satele şi imprima pe plăcile fotografice numeroase chipuri de ţărani. A lăsat posterităţii portrete de femei frumoase din popor, la muncă, torcând lâna, alăptând copiii sau luând apă de la izvor, bătrâni cu ochi înţelepţi şi bărbaţi tineri, la muncă pe câmp sau cântând la fluier. Printre modelele sale se numără: Moș Niță, țiganca Didina, tineri din sat, ultimii imprimând fotografiei o tentă senzuală. Frecvent, în fotografiile sale apar carele cu boi, instantanee folosite şi de Nicolae Grigorescu. Fotografiile baronului Bellu cu ţărani români, opt dintre ele realizate înainte de 1900, au fost incluse în albumul „La Roumanie en images“ (Paris, Imprimeria A. G. L’Hoir, 1919, 270 pag.), alături de mai multe reproduceri după picturile lui Nicolae Grigorescu. Alexandru Bellu a autorizat, la cererea Editurii Sfetea, tipărirea de cărţi poştale după cele mai cunoscute dintre fotografiile sale. Majoritatea acestora au ajuns în Secția de stampe a Academiei Române și sunt considerate rarități. Ulterior, la 5 ani după decesul lui A. Bellu, Nicolae Iorga editează, în anul 1926, cartea România în imagini, apărută la Editura Cultura Națională din București, ca o continuare a volumului Roumanie en images.
O parte dintre aceste cărți poștale au ajuns în fondul Bibliotecii Județene “Dinicu Golescu” Argeș și pot fi vizionate în cadrul sălii Colecții speciale.
Ioniţă-Roşoiu Maria-Magdalena

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii