Ajunul Crăciunului este o zi plină de semnificații, tradiţii și obiceiuri românești. Pe 24 decembrie, creștinii se pregătesc să celebreze unul dintre cele mai importante evenimente religioase ale anului – Nașterea Mântuitorului. În această zi, tradițiile sunt diverse și pline de simbolism, iar mesaje și felicitări frumoase sunt împărtășite pentru a aduce lumină și bucurie.
Ajunul Crăciunului este o zi specială pentru toți creștinii, marcată prin așteptarea și pregătirea pentru Nașterea Mântuitorului. În această zi, credincioșii trăiesc în mod intens perioada Postului Crăciunului, care se încheie cu marea sărbătoare. Este o zi de curățire spirituală, de rugăciune și de meditație asupra sensului nașterii lui Iisus Hristos, care a venit pe lume pentru a aduce mântuire oamenilor.
Citește și: Gală Filantropică Aristocratică a Paraclisului Universitar Arhiepiscopal „Întâmpinarea Domnului” din Pitești
În Ajunul Crăciunului, credincioșii țin post până la Ceasul al IX-lea (ora 15.00), iar în unele regiuni, postesc chiar până la răsăritul luceafărului, în amintirea stelei care a vestit Nașterea Domnului. După prânz, spre seară, se obișnuiește să se mănânce grâu fiert amestecat cu fructe și miere, ca semn al postului prorocului Daniel și al celor trei tineri din Babilon.
Unul dintre cele mai iubite obiceiuri de Ajunul Crăciunului este împodobirea bradului. Acesta reprezintă simbolul vieții și al luminii, iar ornamentele și decorațiunile care îl împodobesc aduc un strop de magie în fiecare casă. De obicei, bradul este împodobit în Ajun, în familie, alături de cei dragi, iar fiecare ornament are o semnificație specială. Strălucirea luminițelor și frumusețea globurilor simbolizează lumina divină care a venit în lume prin nașterea lui Iisus Hristos. În multe familii, acest moment este însoțit de colinde, iar copiii așteaptă cu nerăbdare să găsească daruri sub brad în dimineața de Crăciun.
Alte tradiţii de Mos Ajun
În Ajunul Crăciunului, tradițiile românești sunt diverse și pline de farmec. Un obicei popular este colindatul, copiii mergând din casă în casă pentru a colinda și a aduce vestea nașterii lui Iisus. În multe regiuni ale țării, se obișnuiește ca în această zi să se pregătească „colaci” și alte bunătăți tradiționale, pe care le împart cu cei din jur. De asemenea, în unele zone, există obiceiul de a aprinde lumânări sau focuri pentru a simboliza lumina care vine în lume prin Hristos. Mos Ajun, în tradiția românească, este și el un personaj important, aducând daruri copiilor cuminți, iar familiile se adună pentru a celebra împreună acest moment magic.
În ziua de Ajun există mai multe interdicții menite să protejeze de gospodăria și familia de diverse probleme. Una dintre cele mai cunoscute reguli este legată de gunoiul din casă. Tradiția spune că acesta nu trebuie scos afară, pentru că poate alunga norocul și prosperitatea.
Totodată, nu este bine să dai sau să iei cu împrumut lucruri, deoarece acest gest ar putea aduce pagubă sau lipsuri în anul ce urmează. Un alt obicei vechi avertizează asupra consumului de rachiu în Ajun, considerat „băutura diavolului”, care aduce dezbinare și tulburare. Totodată, se spune că nu e bine să te cerți sau să te bați, nici măcar în glumă, deoarece aceste acțiuni atrag ghinion și boală.
Chiar și pentru cei care cresc albine, există o regulă strictă: în Ajun nu trebuie să dai nimic din casă, pentru ca stupii să fie protejați și să producă miere din belșug. De asemenea, fetele nemăritate au obiceiul de a ține post negru sau de a pune la fereastră bucăți mici din toate preparatele de sărbătoare, în speranța că își vor visa ursitul.
0 Comentarii