Miercurea trecută s-a derulat un nou termen în procesul declanşat de DNA pe motivul uzului de fals în scopul obţinerii de fonduri europene pentru înlăturarea efectelor produse asupra unor unităţi de învăţământ de inundaţiile din 2005. A fost o nouă şi inutilă înfăţişare în faţa instanţei, o „plimbare” făcută de inculpaţi până la Bucureşti pentru a afla că procesul se amână pentru data de 26 noiembrie. După ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a retrimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel, în primăvara acestui an, procesul s-a blocat pe obiectul dării şi luării de mită de care sunt acuzaţi Cornel Penescu şi Constantin Nicolescu. Adică fără nicio legătură cu învinuirile care au făcut ca dosarul să fie cunoscut sub denumirile de „Zeus 1 – Bani europeni pentru şcoli” sau „Dosarul şcolilor”.
11 persoane sunt inculpate în proces. Primul pe lista acuzaţilor este fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, în sarcina căruia s-au reţinut următoarele infracţiuni:
-folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată,
– fals intelectual în legătură directă cu infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene anterior menţionată, săvârşite în scopul de a ascunde comiterea sau în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracţiune, în formă continuată, – luare de mită, în formă continuată,
– instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial.
Gheorghe Nicuţ, fost primar la Curtea de Argeş, Călin Andrei, primarul Câmpulungului, şi Ion Ştefan, primar Budeasa, sunt judecaţi pentru infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave. Florian Despan, director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului Judeţean Argeş, este acuzat de aceeaşi faptă ca şi cei trei menţionaţi anterior, la care s-a adăugat şi falsul intelectual. Grigore Dobre, administrator al firmei Zeus SA Piteşti, a devenit subiect al procesului fiindcă în sarcina sa s-a reţinut complicitatea la infracţiunea de care sunt acuzaţi ceilalţi, iar lui i s-au alăturat Ion Nicolae, tot de la Zeus, Gheorghe Dumitrache şi Mircea Tudor, ca diriginţi de şantier.
Ce caută Penescu în Dosarul Școlilor?
În mod evident, toţi aceştia au legătură cu dosarul, dacă ţinem cont de faptul că obiectul acestuia este reprezentat de săvârşirea de fapte incriminate prin Legea nr. 78 din 2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. La fel de evident este faptul că unele dintre faptele specificate în cazul lui Nicolescu nu fac obiectul fondului problemei. Luarea de mită şi instigarea la abuz în serviciu puteau şi pot constitui motiv de acuzare pentru două cauze diferite. Luarea de mită are drept corespondenţă darea de mită de care este acuzat omul de afaceri Cornel Penescu. Ce caută Penescu în „Dosarul şcolilor”, asta nu se ştie! Instigarea la abuz în serviciu este legată de acuzaţia adusă primarului de la Stâlpeni, Ion Popa, cum că ar fi săvârşit abuzul în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial. Ce caută Ion Popa în „Dosarul şcolilor”, nici asta nu se ştie! Nici Penescu şi nici Popa nu au fost implicaţi în problematica obţinerii de fonduri pentru reabilitarea sau reconstrucţia celor patru unităţi de învăţământ afectate de inundaţiile din aprilie-august 2005 (şcolile sunt situate în Câmpulung, Curtea de Argeş şi Budeasa).
Amânări fără legătură cu inundaţiile
Dosarul şcolilor este acum instrumentat de o a şasea instanţă, fluxul jurisdicţional incluzând tribunale, Curte de Apel şi Înalta Curte. Soluţionarea acestuia pe fond şi în apel s-a soldat cu condamnarea unora sau a tuturor inculpaţilor la ani de închisoare cu executare sau cu suspendarea executării, iar pe 21 martie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile celor unsprezece şi a dispus trimiterea spre rejudecare a dosarului la Curtea de Apel Bucureşti. În aprilie a început rejudecarea. Până acum s-au derulat nouă înfăţişări în faţa instanţei, o instanţă deseori incompletă. Ce s-a întâmplat într-o jumătate de an de proces?
# 18 iunie 2014: Cauza se amână – lipsă de procedură cu apelantul-intimat-inculpat Penescu Cornel Gheorghe.
# 3 septembrie 2014: Cauza se amână pentru a se emite mandat de aducere pe numele martorului Pieca Gheorghiţă.
# 1 octombrie 2014: Instanţa amână cauza. Se pune în vedere apărătorului ales al inculpatului Penescu Gh. Cornel să indice pasajele contestate din înregistrările comunicate. În acest sens se încuviinţează cererea de amânare a cauzei în vederea transcrierii înregistrărilor şi înmânarea acestora în format scris inculpatului Penescu Gheorghe Cornel.
# 29 octombrie 2014: Cauza se amână – instanţa pune în vedere apărătorului ales al apelantului-inculpat Penescu Gheorghe Cornel să indice până la termenul următor pasajele contestate din înregistrări, sub sancţiunea amenzii judiciare. Se citează apelantul-inculpat Penescu Gheorghe Cornel.
Aşadar la cel puţin patru termene de judecată a intervenit amânarea judecării cauzei din motive invocate sau determinate de părţi care nu au legătură cu infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave. Adică nu sunt implicate în ceea ce numim „Dosarul şcolilor”.
Cătălin Ion Butoiu
0 Comentarii