# „Kunta Kinte” Mateiu susţine că este ameninţat, în vreme ce liderul revoluţionarilor, Serafim Cotenescu, vrea să scape de condamnarea pentru corupţie

Frământările prin care a trecut în ultimii ani Asociaţia de revoluţionari „22 Decembrie 1989” din Câmpulung sunt departe de finalizare. Reevaluarea dosarelor, cu consecinţa pierderii indemnizaţiei de către unii membri, implicarea liderului într-un proces de corupţie şi încercarea de a face din Câmpulung oraş-martir sunt elementele care menţin în municipiul muscelean derularea celei de-a doua Revoluţii.

În urmă cu peste un deceniu, înainte să se treacă la o nouă etapă a evaluării dosarelor şi a redenumirii calităţii de revoluţionar, Asociaţia din Câmpulung avea aproape două sute de membri. Un număr impresionant, dacă se ţinea cont de amploarea mică a evenimentelor desfăşurate în municipiul muscelean în Decembrie 1989, dar apărat cu îndârjire de cei în cauză care au invocat mereu faptul că cei din afară nu ştiu ce pericole s-au înfruntat atunci. În prezent, după cum ne-a declarat liderul Asociaţiei, Serafim Cotenescu, mai sunt înregistraţi 56 de membri. Mulţi şi-au pierdut indemnizaţiile în urma reexaminării dosarelor, iar acest lucru a determinat lansarea unei noi revoluţii, de data aceasta în instanţă.
Dacă unii dintre foştii beneficiari de indemnizaţii s-au resemnat cu ideea, alţii au trecut la atac. În 2015, opt revoluţionari au cerut în instanţă reprimirea indemnizaţiilor pe care le pierduseră în urma preschimbării certificatelor. S-au războit cu casele de pensii şi Ministerul Muncii la Tribunalul Argeş, Curtea de Apel Piteşti şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie până la mijlocul lunii ianuarie a acestui an, dar demersul lor nu a fost unul cu rezultat favorabil. Înalta Curte le-a respins ambele contestaţii în anulare, după ce pierduseră procesul şi în primă instanţă, şi în apel.

Cotenescu a făcut apel la Înalta Curte

Al doilea front de luptă a început de curând la Tribunalul Argeş. Asociaţia din Câmpulung, prin preşedintele Serafim Cotenescu, a chemat în judecată Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist, solicitând recunoaşterea calităţii de erou-martir a lui Iosif Mârfu. Demersul poate fi catalogat ca fiind unul de cinstire a memoriei celui ucis, în condiţiile în care nu există urmaşi care să beneficieze de drepturile legale conferite unei asemenea calităţi. „Nu are urmaşi, aşa că ne-am gândit să cerem noi recunoaşterea calităţii de erou”, susţine preşedintele Cotenescu. Pe de altă parte, există opinia conform căreia cei de la Câmpulung au nevoie de un martir pentru a nu-şi pierde drepturile. Altfel spus, Câmpulungul şi Muscelul au deja trei eroi-martiri, pe generalul Vasile Milea, pe Georgeta Gherasim Moloiu şi Costel Constaniescu, însă niciunul nu a fost ucis în municipiul muscelean. În schimb, Mârfu a fost împuşcat în Câmpulung, în zona Gardă, şi aici existând legenda conform căreia nu a existat luptă revoluţionară în caz, ci doar ricoşeul unui glonţ tras de un revoluţionar înspre un vehicul al cărui şofer nu a oprit la semn, pentru verificări. Dacă revoluţionarii câmpulungeni vor avea succes în demersul din instanţă – dosarul de-abia a fost înregistrat, fără a se acorda vreun termen – atunci ei vor continua lupta pentru evitarea pierderii drepturilor.
A treia luptă o dă chiar preşedintele însuşi. Serafim Cotenescu a intrat în 2012 într-un proces de judecare a unor fapte de corupţie, având calitatea de inculpat. După ani de judecată şi rejudecare, în 2017, Curtea de Apel Piteşti l-a condamnat la patru ani de închisoare, cu suspendarea executării pe un termen de încercare de nouă ani. Instanţa a dispus şi menţinerea sechestrului aplicat asupra bunurilor condamnatului, mai ales că statul are de recuperat de la el şi de la ceilalţi zece inculpaţi suma  de 9.453.390 lei. În plus, Cotenescu a fost obligat la plata a 46.000 de lei cheltuieli judiciare. Liderul revoluţionarilor nu a acceptat pedeapsa, la finalul anului trecut atacând cu apel decizia instanţei. Cauza încă nu a intrat pe rolul Înaltei Curţi.

„Kunta Kinte” Mateiu continuă şi el Revoluţia

Recent a fost readusă în atenţie o emisiune difuzată de „Naşul TV”, „Cronica de noapte” a lui Grigore Cartianu, în care a fost invitat Ion Mateiu, unul dintre revoluţionarii câmpulungeni. Cunoscut pe vremuri ca şi „Kunta Kinte”, poreclă primită înainte de 1989, pe când se difuza la TV serialul „Rădăcini”, Mateiu s-a plâns în emisiune că este mereu ameninţat, deşi nu ştie de cine. „Mi-au pus substanţe nocive pe uşă, probele le am”, a declarat el, opinând că din cauza acestora şi-a pierdut mama şi un copil. „Şi eu, şi nevasta, şi copiii ne-au apărut tot felul de lucruri pe corp şi în interior”, spunea Ion Mateiu.
Personaj controversat, căruia legendele Revoluţiei de la Câmpulung îl postează în situaţia de a fi prins cu un televizor color în braţe, după ce a intrat în Primărie, „Kunta Kinte” Mateiu este şi acum un revoluţionar. Intervenţiile lui telefonice la emisiuni difuzate de televiziunile din Piteşti şi Câmpulung evidenţiază o atitudine de protestatar faţă de situaţia în care se află România în prezent.
Ion Mateiu, revoluţionarul muscelean, a declarat pentru Jurnalul de Argeș: „Cum să nu-mi fie frică?! Nu vedeţi în ce ţară trăim? Ce viitor o să aibă copiii mei, copiii dumneavoastră?! Nu avem siguranţă pe stradă, nu sunt locuri de muncă… Toţi ne-au păcălit, acum vor să le dea bani la Casa Regală, după ce Regele a plecat din ţară cu ce a plecat. Toate sunt făcute pe spinarea asta în ţara noastră, au muncit părinţii şi bunicii noştri şi noi şi uite unde am ajuns, să fim sclavi!”.