Am scris în repetate rânduri, în paginile Jurnalului de Argeș, despre faptul că d-na judecător Grigore Cristina Elena, pe când funcţiona la Judecătoria Costeşti, într-o speţă „a făcut din alb negru și din negru alb”, în sensul că, deşi înregistrarea video depusă de poliţie la dosar demonstra indubitabil că P.C. conducea un autoturism într-o localitate cu cca. 53 km/oră, domnia sa a scris în sentinţă că maşina condusă de sus-numitul se deplasa cu 79 km/oră. Adică exact cât scrisese poliţistul Crânguș Daniel Gheorghe în procesul-verbal prin care îl sancţionase pe şoferul „vitezoman” cu amendă contravenţională!
Am mai scris şi despre faptul că plângerea penală formulată de P.C., prin mine, împotriva doamnei judecător, pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals, în luna aprilie 2019, zace în nelucrare la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Spun asta pentru că nu am fost chemat cu clientul pentru audiere, ca persoană vătămată, nici până în ziua de azi. Subliniez că respectiva audiere este, conform metodologiei, primul act care se efectuează într-o cauză penală.
Întâmplarea a făcut ca tot la mine, în calitate de avocat, să ajungă o clientă cu o problemă legată tot de un poliţist. În fapt, în timp ce conducea autoturismul, în care se afla și bunica sa, dinspre Piteşti spre Topoloveni, a fost lovită din spate de un auto condus de un poliţist, care circula – în localitate – cu peste 70 km/oră, conform expertizei!
Din acest accident a rezultat – după circa 4 luni – decesul bunicii. Însă, în dosarul penal constituit este trimis în judecată șoferul (clienta mea), pentru că ar fi vrut să întoarcă, instantaneu, autoturismul pe care îl conducea, iar poliţistul, aflat, conform propriei declaraţii, la “cca. 1-1,2 m” în spatele respectivului autoturism, nu a mai putut evita accidentul!
În opinia mea, bazată pe experiența din cauzele penale, atât ca procuror, cât și ca avocat, acumulată pe parcursul a mai bine de 40 de ani, urmărirea penală din acest dosar e “de râsu’-plânsu”. Iar contestaţia formulată de mine împotriva încheierii de la Judecătoria Topoloveni a ajuns, culmea culmilor, la completul Secției penale a Tribunalului Argeş din care făcea parte dna judecător Grigore, un fost polițist! Aceeași doamnă judecător Grigore de la Judecătoria Costești, care între timp fusese avansată la Tribunalul Argeș.
Created PDF
Așa că am decis să o recuz pe d-na judecător Grigore, invocând argumente din dosarul de la Judecătoria Costești, soluționat de dânsa cum am arătat mai sus, adică „făcând din negru alb și din alb negru”. Dezbaterea asupra cauzei s-a purtat la Tribunalul Argeș, într-o sală în care eram doar 6 persoane, adică cele 2 judecătoare, grefiera, procurorul de şedință, eu şi o colegă avocat, care îi reprezenta, din oficiu, pe moştenitorii victimei.
Când am afirmat că, în opinia mea, domnia sa este “un magistrat corupt, care face din alb negru şi din negru alb”, d-na judecător Grigore, care conducea şedinţa, nici măcar nu și-a ridicat privirea din înscrisul pe care îl avea în faţă, deși eu am continuat susţinerea argumentelor din cererea de recuzare. Care a fost respinsă, evident, de colega de complet, d-na judecător Neacșa Mihaela, ca şi contestaţia, de altfel…
Vreau să precizez, în legătură cu cele de mai sus, că am avut în vedere noţiunea de corupţie ca o abatere de la normele legale ale deontologiei profesionale, ale moralei creştine…
Şi ce argument mai bun aş putea aduce în susţinera ideii de mai sus decât acela că procesul-verbal de contravenţie era nul de drept, întrucât data întocmirii lui (20.05.2017) era diferită de data la care s-ar fi comis contravenţia (30.05.2017, deci în viitor!). Iar d-na judecător Grigore Cristina Elena, care a redactat şi tehnoredactat personal sentinţa, nu observă aceste diferenţe, care trebuiau să conducă la constatarea nulităţii procesului verbal!
Acest lucru se întâmpla pe 17.09.2019, iar ulterior am aflat că d-na judecător îmi făcuse plângere penală la Parchetul Curţii de Apel Piteşti pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 278 Cod penal – “Încălcarea solemnităţii şedinţei”, adică “Întrebuințarea de cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene, de natură să perturbe activitatea instanței, de către o persoană care participă sau asistă la o procedură care se desfășoară în fața instanței, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă”.
Aceasta, cu toate că, pe de o parte, cuvintele folosite de mine nu au fost jignitoare, juridic vorbind acestea având acoperire în realitate (proba verităţii!), iar pe de altă parte, nu avusese loc nicio “perturbare a activităţii completului”, în măsura în care impresia mea a fost că nici nu ascultaseră ce spusesem!
D-na judecător mi-a făcut sesizare şi la Barou, pentru a fi tras la răspundere disciplinară. Indiscutabil, era dreptul domniei sale, garantat de Constituție, să-mi facă atât plângere penală, cât și reclamație la Barou. Însă, tot indiscutabil, apreciez că a procedat greșit atunci când a afirmat în sala de judecată că “v-am făcut plângere penală”, într-un alt dosar – fără nicio legătură cu dosarele de mai sus. Motiv pentru care respectiva clientă a solicitat, bineînţeles, rezilierea contractului cu avocatul Ionescu Gheorghe, din motive uşor de înţeles!
Av. Gh. Ionescu-John
P.S. (n.red.) – În numărul următor, tot despre vătămarea interesului public și mai pe larg despre plângerea penală a doamnei judecător împotriva avocatului.
0 Comentarii