Ultimul roman al argeşencei Corina Sabău, elogiat de critici: ”Este scris atât de bine, încât se citeşte dintr-o suflare”

Una dintre cele mai apreciate scriitoare contemporane, Corina Sabău, fiica jurnalistului și traducătorului Cristian Sabău, și-a lansat noul roman ”Și se auzeau greierii” (apărut la Editura Humanitas) la finalul anului trecut. Iar romanul se bucură deja de critici elogioase la nivel național.

Astfel, în revista Observator Cultural, una dintre cele mai prestigioase publicații de profil, criticul Cristina Ispas scrie despre romanul Corinei Sabău: ”Acţiunea celui mai recent roman al ei, «Şi se auzeau greierii», este plasată în comunism, undeva după Tezele din iulie 1971, adică implicit după adoptarea Decretului 770 în anul 1966, decret care interzicea avortul în R.S. România, ca parte a politicii demografice a lui Ceauşescu de creştere a natalităţii. Tema avortului constituie însuşi nucleul acestui miniroman de analiză psihologică al Corinei Sabău, care reuşeşte să adune într-o naraţiune densă, omogenă, foarte atent construită, cam tot ce se poate spune despre rolul femeii în (ultimul deceniu de) comunism, ca factor deopotrivă de producţie şi reproducţie. Mi se pare excelentă, în acest context, alegerea Corinei Sabău de a-şi distribui eroina în rolul de şefă a secţiei de Ajustaj de la «Mătasea Populară», de a o plasa, cu alte cuvinte, într-o fabrică, chiar în câmpul de producţie, printre tinerele muncitoare, dar cu o treaptă mai sus, pentru că astfel se poate vedea cel mai bine cum erau privite şi cu ce se confruntau femeile din România anilor ‘80, oricât de rău sau de bine păreau ele să fie poziţionate în societate, adică indiferent dacă făceau parte dintr-o clasă defavorizată sau dintr-una privilegiată, începând cu lipsurile vieţii de zi cu zi, continuând cu atitudinea misogină a superiorilor din fabrică şi confiscarea propriul trup de către partid. La fel de semnificativă mi se pare şi alegerea unei fabrici de confecţii, de ţesături, în plan simbolic, metaforic, dacă ne gândim la povestea întreţesută a tinerelor fete din fabrică, majoritatea dintre ele plecate foarte devreme din satul părinţilor, fără să aibă măcar suficienţi bani să sune acasă de la Palatul Telefoa­nelor, ori de câte ori li se făcea dor de casă, sau în plan ironic, dacă ne gândim la halatele albastre şi aspre ale muncitoarelor şi la hainele care existau în general prin magazine la vremea respectivă sau pe care şi le puteau ele permite pentru a-şi pune în valoare feminitatea. În plus, fabrica mai are şi o denumire cumva oximoronică – «Mătasea Populară». Ar fi fost şi un titlu excelent pentru roman, poate mai bun decât cel pe care l-a primit”.
Iată ce mai spune Cristina Ispas despre romanul argeşencei: „Corina Sabău a reuşit un mic roman care, deşi este extrem de concentrat şi are o teză foarte clară, este scris atât de bine, încât se citeşte dintr-o suflare”.

Coscenaristă a unui film premiat la festivaluri internaționale

Originară din Câmpulung Muscel (s-a născut acolo în 1975), unde a absolvit și Colegiul Național “Dinicu Golescu”, Corina Sabău lucrează de mai mulți ani la Radio România Internațional.
După cum se precizează în postfața cărții, «Și se auzeau greierii» e un roman scurt, puternic, cu o temă necruțătoare: avorturile clandestine dinainte de Revoluția din 1989 și consecințele lor cumplite asupra existenței individuale. Confesiunea unei femei, directă, cu rare momente de tandrețe și căldură, atunci când gândurile i se îndreaptă către fetița ei, Sonia, recompune fracturat, dar în detalii de o acuitate uneori insuportabilă un capitol întunecat din istoria românească”.
Romanul de debut al Corinei Sabău, “Blocul 29, apartamentul 1” (Polirom, 2009), a primit Premiul pentru debut în roman, în cadrul Colocviilor Romanului Românesc, Alba-Iulia, și a fost nominalizat la Premiile Prometheus și Observator Cultural. Același roman a fost selecționat la Festivalul Primului Român de la Chambéry (Franța). Este coscenaristă, alături de regizorul Radu Jude, a filmului “Toată lumea din familia noastră” (HiFilm Productions), proiectat în premieră mondială la Festivalul de Film de la Berlin 2012, câștigător a numeroase premii internaționale, printre care Marele Premiu al Festivalului Internațional de la Sarajevo, Marele Premiu al Festivalului de Film Francofon de la Namur, Marele Premiu al Festivalului CinEast de la Luxemburg, Marele Premiu al Festivalului Internațional de la Zagreb, Premiul pentru cel mai bun film românesc la TIFF.