Cheltuielile de judecată sunt acelea efectuate pentru derularea litigiului principal, aflat pe rolul instanţei civile, și constau în taxele judiciare de timbru, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor desemnați în cauză, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.
Ca și regulă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, formulată cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, să îi plătească acesteia cheltuielile de judecată, nefiind exonerat de la această obligație nici procurorul, parte în procesul civil.
În situația în care la primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită pârâtul a recunoscut pretențiile reclamantului, nu va mai fi obligat să suporte cheltuielile judecății, cu rezerva situației în care a fost pus în întârziere înainte de pornirea procesului sau era de drept în întârziere.
Dacă într-un dosar civil partea care a câștigat litigiul (definitiv) nu a solicitat în cadrul respectivului dosar – de la partea care a pierdut procesul – cheltuielile de judecată ocazionate de litigiu, ci a precizat în fața instanței de judecată că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată, aceasta are posibilitatea să le solicite într-un alt dosar separat, partea care a pierdut procesul fiind obligată – printr-o nouă hotărâre judecătorească – să îi plătească părții care a câștigat cheltuieli de judecată.
Atunci când cererea reclamantului a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, iar dacă este cazul, compensarea acestora, raţionamentul fiind aplicat și în cazul în care acțiunea a avut mai multe capete de cerere, dintre care numai unul a fost admis, iar celelalte au fost respinse.
Dacă reclamantul renunță la judecată înainte de comunicarea cererii de chemare în judecată a pârâtului, atunci nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată și legea îi permite chiar restituirea taxei de timbru.
Instanța poate să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, experților judiciari și a specialiștilor numiți în cauză, nu și cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și plata sumelor cuvenite martorilor.
Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept
0 Comentarii