Paraschivescu a fost sprijinit de „factori locali” să şantajeze

# Exclusiv. Motivarea judecătorilor în dosarul patronului de la ”Atac de Argeş” # ”Acest comportament nu mai poate fi protejat de libertatea de expresie clamată de inculpat, ci îl situează în conflict cu legea penală”, mai spun în motivare judecătorii Curții de Apel Pitești # După cum spun procurorii, publicaţia „Atac de Argeş” a fost înfiinţată şi cu sprijinul lui Florin Tecău, pe atunci preşedinte al CJ Argeş

A apărut motivarea în celebrul dosar de șantaj în care Florin Paraschivescu, fostul patron al săptămânalului ”Atac de Argeș”, a fost condamnat definitiv pe 22 octombrie de magistrații Curții de Apel Pitești la 6 ani și 8 luni de închisoare cu executare, sentința fiind definitivă. Două detalii importante atrag atenția. Primul ar fi acela că magistrații scriu, negru pe alb, că Florin Paraschivescu a fost sprijinit de ”factori locali”, fără a fi însă nominalizați. Iar aici e vorba, fără îndoială, de oameni din administrație. Al doilea detaliu: judecătorii au demontat afirmația lui Paraschivescu potrivit căruia articolele denigratoare ar fi fost scrise în spiritul libertății de expresie. Or, spun magistrații, aici nu e în niciun caz vorba de libertate de expresie.

După cum spun judecătorii, în februarie 2015, Florin Paraschivescu, care mai deținuse un săptămânal în perioada 2010-2011, ”a revenit în județul Argeș, unde cu sprijinul unor factori locali a lansat o nouă publicație, sub numele «Atac de Argeș», unde și-a reluat modus operandi, în sensul că încă din primele numere sunt publicate articole cu caracter calomniator sau denigrator”. Ținta predilectă a atacurilor a fost primarul Ion Dumitru de la Albota, acesta fiind subiectul a cinci articole pline de calomnii și expresii triviale.
În rechizitoriul întocmit acum aproape patru ani, în februarie 2016, procurorii au dat și numele unuia dintre ”factorii locali”: ”În luna februarie 2013, inculpatul Paraschivescu Florian-Ionuț revine în județul Argeș, unde cu sprijinul unor factori locali (în principal cu ajutorul lui Florin Tecău, președintele Consiliului Județean Argeș), lansează o nouă publicație, sub numele «Atac de Argeș»”.

„Actele jurnalistice erau denaturate și deturnate de la scopul lor inițial”

În declarațiile și în apărările sale, Florin Paraschivescu a invocat faptul că activitățile sale erau protejate de dreptul presei de a aduce la cunoștința opiniei publice informații în mod nemijlocit și neîngrădit cu privire la oamenii politici sau de notorietate publică din județ, în prag de campanie electorală, iar jurnaliștii care au elaborat materialele incriminate au avut libertate deplină. Numai că judecătorii de la Curtea de Apel Pitești i-au demontat afirmațiile lui Paraschivescu: ”Din materialul probator administrat în cauză a rezultat faptul că în mare măsură campaniile de presă orchestrate de publicația condusă de inculpat constituiau mai degrabă activități prin care se încerca constrângerea persoanelor vătămate la un comportament urmărit de inculpat și anume cedarea în folosul acestuia a unor foloase materiale. Prin aceasta actele jurnalistice erau denaturate și deturnate de la scopul lor inițial – și anume corecta informare a opiniei publice – și transformate în activități de șantaj. Or, acest comportament nu mai poate fi protejat de libertatea de expresie clamată de inculpat, ci îl situează pe acesta în relații juridice de conflict cu legea penală. În această situație inculpatul nu mai este protejat nici de art. 10, paragraf 1, din CEDO și nici de art. 30, alin. 1, din Constituție, invocate în apărare. Aceste prevederi, parte din patrimoniul libertății de expresie, puteau fi invocate cu succes de inculpat în cazul în care acesta se limita la actul jurnalistic ca atare. Folosirea acestor materiale de presă în cadrul unor campanii prin care s-a urmărit obținerea unor foloase materiale de la persoanele vătămate, vulnerabilizate de dezvăluirile apărute, l-au adus însă pe inculpat în conflict cu legea penală, pentru că aceste informații s-au constituit în elemente de constrângere ce au determinat persoanele vătămate la cedarea fie a unor bunuri solicitate de inculpat, fie la încheierea unor contracte care în alte împrejurări nu ar fi fost încheiate în termenii stipulați”.

Ce primari apar din dosarul lui Paraschivescu

În dosarul lui Florin Paraschivescu apar numeroși oficiali șantajați. Este vorba de primarul de la Albota, Ion Dumitru (cel care l-a denunțat pe Paraschivescu după ce i-a fost atacată familia și n-a mai suportat presiunile acestuia), senatorul Iani Popa, deputatul Cătălin Rădulescu, primarii din Pitești, Mioveni, Topoloveni, Bascov, Rociu, Călinești, Priboieni, Aninoasa și Negrași, precum și Benone Lazăr, patronul International Lazăr Company, și Argentina Culcuș, în acea perioadă director la Centrul Cultural Mioveni.
Instanța l-a obligat pe Florin Paraschivescu şi la plata de daune morale. Acesta va plăti câte 50.000 lei primarilor de la Mioveni și de la Albota și 10.000 lei către Argentina Culcuş, fost director al Centrului Cultural Mioveni. Pedeapsa a ajuns la 6 ani și 8 luni de închisoare deoarece s-a cumulat și cu o condamnare de doi ani de închisoare cu suspendare primită în 2012 la Judecătoria Sectorului 1 București de Paraschivescu, după ce i-ar fi cerut peste 100.000 de euro rectorului Universităţii Bioterra, Cornel Trandafir, pentru a nu face publice informaţii compromiţătoare despre acesta.

Ce oficiali locali au fost suspectaţi că l-au ajutat pe Paraschivescu

În declarațiile date la dosar de către Florin Paraschivescu și de către jurnaliștii de la ”Atac de Argeș” au fost făcute referiri punctuale la oficialii locali care l-ar fi susținut pe Paraschivescu, în frunte cu Florin Tecău, pe atunci președinte al CJ Argeș. Într-o declarație-denunț dată de Paraschivescu anchetatorilor, acesta a spus că ”eu am reînființat ziarul «Atac de Argeș» la solicitarea numitului Tecău Grigore Florin, președintele Consiliului Județean Argeș, care dorea să-i fie spălată imaginea, care făcuse obiectul unor articole denigratoare publicate într-un ziar. Practic, numitul Tecău Florin mi-a solicitat să public articole pozitive la adresa acestuia și articole negative la adresa unor anumite persoane, indicate de el, pe care le bănuia că au fost în spatele articolelor denigratoare publicate la adresa sa. În schimbul publicării acestor articole, eu primeam de la Tecău Florin suma de 5.000 de lei lunar, bani care îmi erau înmânați de către o doamnă pe nume Alina (probabil Alina Nicolau, directoarea Direcției de Drumuri din cadrul CJ, n.red.), care avea părul creț, care lucra la Direcția Drumuri”. Atât Tecău, cât și Alina Nicolae au negat că i-ar fi dat bani lui Paraschivescu. În schimb, Florin Tecău a recunoscut că a avut mai multe întâlniri cu Paraschivescu, una dintre ele fiind la Hotelul Muntenia.
În vizorul anchetatorilor a fost și Gheorghe Stancu, primarul de la Bascov. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești au dispus clasarea cauzei penale având ca obiect săvârșirea de către primarul de la Bascov a infracțiunii de complicitate la șantaj. Însă aceiași procurori au dispus în februarie 2016 disjungerea cauzei, formarea unui nou dosar și înaintarea acestuia organelor de poliție în vederea efectuării de cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de favorizarea făptuitorului de către edilul Gheorghe Stancu. Acesta l-a avertizat pe Florin Paraschivescu că primarul de la Albota a făcut plângere penală împotriva sa. Însă din februarie 2016 nu s-a mai auzit nimic de dosarul disjuns.