# Moştenitorul Brătienilor, puternic contestat şi la Bucureşti, la Institutul „Hurmuzachi”, unde este director # Culmea, amândoi, Nicolae Brânzea și preotul Dan Mirea (totodată șofer și fin al primului), suferă în acte de aceeași boală cronică # Dan Mirea a fost luat de nașul său de la Biserica Spitatului de Pediatrie Pitești și angajat la București, la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”
Acuzațiile aduse în mediul online de către o fostă angajată a Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” nu se opresc doar la mărirea salariului ilegal al directorului Nicolae Brânzea, ci vorbesc și despre folosirea bugetului instituției în interes personal și despre favorizarea unor angajați fideli acestuia. Ea susține că preotul Brânzea are legături atât la Guvern, cât și la Președinție, dar spune și despre ambițiile acestuia de a ajunge ambasador în Israel. Printre altele, Iulia Modiga a făcut referire și la concediul medical de 90 de zile al directorului Brânzea, „concomitent cu șoferul lui, care în acte e consilier la institut”. Este vorba despre finul acestuia, Dan Mirea, preot la parohia „Sf. Stelian” de la Spitalul de Pediatrie Pitești, care și-a luat nu mai puțin de 120 de zile de concediu medical. Pe cei doi îi leagă nu doar relația de rudenie spirituală, ci și… aceeași boală. Respectiv chiulangeală cronică. Pardon, ne scuzați, voiam să spunem hepatită cronică. Amuzant e că, deși bolnavi în actele medicale și absenți la serviciul de la București, nașul și finul au fost prezenți la celelalte locuri de muncă finanțate de stat, la Pitești.

Nicolae Brânzea are marele vis de a ajunge ambasador în Israel

„Ca să vă faceți o idee, iată câteva dintre cazurile de încălcare a legii descoperite de mine și de colegii mei și semnalate organelor de control: proiecte care nu țineau de atribuțiile Institutului «Hurmuzachi», desfășurate în țări ca Israel, doar pentru că directorul adjunct are marele vis de a ajunge ambasador în acest stat; mărirea salariului cu de la sine putere al directorului adjunct, de către directorul adjunct, de la 10.880 de lei, pragul maxim admis de lege, la 17.000 de lei; plata unor abonamente de telefonie mobilă pentru 13 persoane care nu mai lucrau în institut de ani de zile; deplasări în interes personal cu mașina de serviciu și cu bani de motorină din banul public peste tot în țară; recompensarea unor angajați (casierul, șoferul, persoana responsabilă de resurse umane sau cu controlul financiar preventiv) cu «excursii» acolo unde se derulau proiectele (nu în Timoc, Cernăuți sau la Ismail, că acolo nu le plăcea, ci în Spania, Italia, Israel); interpretarea eronată a unor ordine, ca acela care impune ca românii din jurul granițelor să mânânce în proiect de 20 de lei/zi;
achitarea ilegală a unor taxe, ca cea de participare la Marșul Holocaustului, de 6.290 de euro, în vreme ce un preot din Valea Timocului era plătit cu 150 de euro în mână să țină cursuri duminicale de limbă, cultură și spiritualitate română copiilor noștri români din regiune; falsificare de acte, fals intelectual etc.”, a scris Iulia Modiga pe Facebook.

Naș și fin au fost văzuți la celelalte locuri de muncă

Iulia Modiga a făcut referire și la concediul medical de 90 de zile al directorului Brânzea, „concomitent cu șoferul lui, care în acte e consilier la institut”. Este vorba despre finul acestuia, Dan Mirea, preot la parohia „Sf. Stelian” de la Spitalul de Pediatrie Pitești. Pe cei doi îi leagă nu doar haina de preot, ci și… aceeași boală. Spre deosebire, însă, de nașul și șeful său popa Nicolae Brânzea, preotul Dan Mirea a avut nevoie de 120 de zile de concediu medical. Iar potrivit diagnosticului pus sub parafa aceluiași medic din Pitești, în cazul ambilor este vorba despre codul 580, adică hepatită cronică. Ciudat, însă, deși este vorba despre o boală care necesită repaus, cei doi au susținut împreună (nașul în calitate de referent, desigur), pe 25 iunie, la Universitatea „Ovidius” din Constanța, teza de doctorat elaborată de finul Dan Marian Mirea. Teza are denumirea „Înțelepciune și sfințenie – direcții în desăvârșirea omului după Noul Testament și gândirea filosofică” și s-a aflat sub conducerea științifică a ÎPS Teodosie. Mai mult, noi ne-am documentat și am aflat că niciunul dintre cei doi preoți piteșteni nu a solicitat concediu de la Arhiepiscopie, ceea ce presupune că au fost la serviciu și și-au luat salariul integral. Mai mult, Nicolae Brânzea, cadru universitar la UPIT, nu a fost dat dispărut nici la acest loc de muncă, bugetat de alt minister, e adevărat, decât cel al Românilor de Pretutindeni. Rectorul Dumitru Chirleșan ne-a spus că nu există vreo cerere de concediu înregistrată și că profesorul despre care ne interesăm, membru al Senatului, a participat la ședința Senatului din data de 2 iulie.

Brânzea și Mirea s-au întors la slujba de la Institutul „Hurmuzachi” luni, 15 iulie, deși mai aveau de stat încă o săptămână

Ca să vă liniștim și în privința stării de sănătate a finului, acesta a fost prezent la slujba de duminică de la Parohia „Sf. Stelian”, părintele Dan Mirea fiind vesel și chiar râzând în altar, după încheierea serviciului religios, cu colegul său. După care s-a îndreptat sprinten spre mașină și a plecat la treburile sale, nu înainte de a discuta despre o posibilă viitoare cununie a unor enoriași în această toamnă. Doamne ajută și la mai mare, că sănătate a dat Domnul, din câte se vede! Spunem asta întrucât amândoi, naș și fin, s-au întors luni la Institutul „Hurmuzachi”, deși puteau să mai stea în concediu până pe 23 iulie. Nicolae Brânzea, din nou pe funcție.
În calitate de consilier relații II, Direcția Administrativă și Centre, Dan Mirea a și fost sancționat, în decembrie, de către directorul general, Eugen Tiberiu Popescu, cu avertisment scris pentru părăsirea programului de lucru fără aprobare și comportament irevențios, acesta contestând, însă, decizia în instanță, următorul termen fiind în octombrie.

„În 23 de ani de funcții de conducere am avut doar 90 de zile de concediu medical, toate în acest an”, recunoaște Nicolae Brânzea

Dacă Dan Mirea nu a dorit să ne răspundă la întrebări, nașul său a făcut-o. Iată ce ne-a spus Nicolae Brânzea: „În 23 de ani de funcții de conducere, am avut doar 90 de zile de concediu medical, toate în acest an. Nici măcar 90, pentru că m-am întors la lucru. Am o boală clinică și în boala asta clinică am avut întotdeauna, o fluctuație pe care a trebuit să o țin sub supraveghere. Nu cred că e crimă să fii într-un concediu medical. La Universitatea din Pitești am fost doar la examene, pentru că tratamentul a fost acasă. Și la Sfânta biserică am fost doar cât să mă împărtășesc la Sfânta liturghie. Am fost, da, în comisia de la «Ovidius», unde îndrumător a fost Înaltul Teodosie. S-a susținut doctoratul, era prevăzut, repet, concediul medical a fost doar ambulatoriu. Boala mea am descoperit-o acum, în timpul tensiunilor, este o problemă pe stres care mi-a afectat ficatul, că analizele nu mint. Dacă dv. credeți că este important pentru Argeș să dați și asta, nu aveți decât. Oare până aici să ajungă mizeria, credeți că cineva dacă nu ar fi bolnav… La atacul ăsta furibund și nefondat va fi un comunicat în care vor fi explicate și aceste lucruri. Este problema mea, este boala mea, am făcut-o pentru că am pus suflet în activitățile pentru românii de pretutindeni”. Apoi, după ce ne-a asigurat că nu e popa prostu’ (iar acestea sunt fix cuvintele fostului vicar al Argeșului), preotul Brânzea ne-a citat din reglementările naționale și europene privind protecția datelor cu caracter personal, anunțând că va acționa împotriva celor care i-au divulgat secretele. Menționând că este vorba despre o răzbunare, Nicolae Brânzea a precizat că se lucrează la un comunicat de presă prin care se va clarifica situația de la Hurmuzachi.
Fost președinte al Senatului Universității Pitești și fost vicar al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Nicolae Brânzea a făcut avere ca legatar testamentar, adică beneficiar, al averii Eleonorei (Oana) Brătianu, după moartea acesteia. Nicolae Brânzea este unul dintre moștenitorii domeniului Brătienilor de la Florica, cu un procent de 4,16% din suma totală de vânzare de 1,82 milioane euro. Nicolae Brânzea s-a ales cu mai multe proprietăţi, printre care 10 ha deja retrocedate în Ştefăneşti şi alte câteva sute de ha în Năvodari, judeţul Constanţa. Familia Brânzea mai moşteneşte şi casa din Bucureşti a Oanei Brătianu, cu tot cu lucrurile de valoare aflate în ea. Însă pe rol mai sunt şi alte procese prin care Eleonora Brătianu a cerut statului român restituirea bunurilor rămase de la Dan Brătianu, nepotul legendarului Ionel Brătianu. În urmă cu câteva luni, Nicolae Brânzea a început să taie din pădurea Brătienilor, cerând aviz de exploatare pentru arboretul de lângă Schitul Florica și pădurea din punctul Marcea.