România înregistrează cea mai mare îmbunătățire din Uniunea Europeană a raportului dintre prețurile locuințelor și veniturile populației, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. În ultimii zece ani, acest indicator a scăzut cu 42,8% în țara noastră, în timp ce la nivel european a crescut cu 6,8%. Diferența este semnificativă și arată că piața imobiliară românească a avut o evoluție diferită de cea a majorității statelor membre. Cu toate acestea, rezultatul nu înseamnă că apartamentele și casele s-au ieftinit cu aproape jumătate, ci că veniturile gospodăriilor au crescut mai repede decât prețurile proprietăților în perioada analizată.
Statisticile prezentate luni, 9 noiembrie 2026, compară situația din 2025 cu cea din 2015 și scot la iveală contraste importante între țările europene. În timp ce în România raportul dintre prețurile locuințelor și venituri a înregistrat o reducere puternică, în alte state cumpărarea unei proprietăți a devenit mai dificilă din perspectiva acestui indicator. La nivelul Uniunii Europene, prețurile au avansat, în medie, mai rapid decât veniturile gospodăriilor, ceea ce explică majorarea raportului cu aproape 7% într-un deceniu.
România, cea mai mare scădere din Uniunea Europeană. Ce arată, de fapt, cifrele
Potrivit Eurostat, România a avut cea mai importantă reducere a raportului dintre prețurile locuințelor și venituri dintre toate cele 27 de state membre, cu un minus de 42,8% între 2015 și 2025. Pe următoarele poziții se află Finlanda, unde indicatorul a coborât cu 25,2%, și Bulgaria, cu o reducere de 16,2%. În total, zece țări europene au înregistrat o scădere a acestui raport, în timp ce în celelalte 17 evoluția a fost în sens invers.
La polul opus se află Portugalia, unde raportul a crescut cu 60,8% într-un singur deceniu, cea mai mare majorare din Uniunea Europeană. Creșteri importante au fost consemnate și în Țările de Jos, cu 34,3%, Ungaria, cu 26,5%, Cehia, cu 25,8%, și Spania, cu 24,5%. În aceste state, evoluția prețurilor locuințelor a depășit-o pe cea a veniturilor, ceea ce indică o deteriorare a accesibilității locuințelor din perspectiva indicatorului analizat.
Pentru a înțelege corect datele, este important de precizat ce măsoară raportul publicat de Eurostat. Acesta compară modificarea prețurilor locuințelor cu evoluția veniturilor gospodăriilor, calculate pe locuitor. Atunci când prețurile cresc mai repede decât veniturile, raportul urcă. Dacă veniturile avansează într-un ritm mai rapid, indicatorul scade, chiar dacă locuințele continuă să se scumpească.
Prin urmare, scăderea de 42,8% înregistrată în România nu arată că prețurile apartamentelor au coborât cu acest procent și nici că toate familiile își pot cumpăra acum mai ușor o locuință. Statistica evidențiază o schimbare favorabilă a relației dintre prețuri și venituri față de anul 2015, fără să reflecte automat situația financiară a fiecărui cumpărător.
Ce s-a întâmplat cu piața imobiliară europeană după criza financiară
Eurostat a analizat și evoluția pe termen lung a unui indicator standardizat, care arată cât de mult se îndepărtează raportul dintre prețuri și venituri de media sa istorică, calculată începând din anul 2000.
Datele evidențiază două perioade în care locuințele au devenit deosebit de scumpe în raport cu veniturile. Prima a fost în 2007, înaintea crizei financiare globale, când indicatorul depășea media pe termen lung cu 7,9%. Al doilea vârf a fost atins în 2022, când raportul se situa cu 7,4% peste nivelul de referință.
Între aceste două momente, piața imobiliară europeană a trecut prin schimbări importante. În 2014, raportul coborâse cu 6,4% sub media pe termen lung, după care a început să crească din nou. Ulterior, după vârful din 2022, indicatorul s-a redus în 2023 și 2024, înainte de a reveni în 2025 ușor peste media istorică, cu numai 0,03%.
Această evoluție sugerează că, la nivel european, relația dintre prețurile proprietăților și veniturile gospodăriilor s-a apropiat în 2025 de echilibrul statistic pe termen lung. Situația diferă însă considerabil de la o țară la alta, după cum arată contrastul dintre România și state precum Portugalia sau Țările de Jos.
Înseamnă că românii își permit mai ușor o locuință? Explicația din spatele statisticilor
Deși România are cea mai mare scădere a raportului dintre prețuri și venituri, accesibilitatea reală a unei locuințe depinde de mai mulți factori. Prețul apartamentului este doar unul dintre aceștia. Venitul disponibil al cumpărătorului, avansul necesar pentru un credit ipotecar, dobânzile bancare și cheltuielile lunare pot influența decisiv posibilitatea unei familii de a deveni proprietară.
Eurostat subliniază că raportul dintre prețurile locuințelor și venituri reprezintă doar una dintre modalitățile de evaluare a accesibilității. Pentru o imagine completă trebuie analizate și numărul anilor de venit necesari achiziționării unei proprietăți, costul finanțării prin credit ipotecar și ponderea cheltuielilor cu locuința în bugetul gospodăriei.
De asemenea, datele prezentate nu stabilesc care este țara europeană cu cele mai ieftine locuințe sau unde se poate cumpăra cel mai ușor un apartament. Indicatorul urmărește evoluția în timp a prețurilor în raport cu veniturile, nu nivelul absolut al costurilor imobiliare.
Pentru România, concluzia principală este că, între 2015 și 2025, veniturile au avut o evoluție mai favorabilă decât prețurile locuințelor, comparativ cu situația din majoritatea celorlalte state europene. Este o schimbare importantă din perspectiva statisticilor, dar nu înseamnă că dificultățile întâmpinate de românii care vor să își cumpere o casă sau un apartament au dispărut.
0 Comentarii