România se află într-o situație dificilă în privința finanțării cercetării, iar o nouă inițiativă legislativă pregătită de Comisia Europeană ar putea aduce schimbări importante pentru universități, institute și cercetători. Datele Eurostat arată că țara noastră ocupă ultima poziție în Uniunea Europeană la capitolul investiții în cercetare și dezvoltare, cu numai 0,46% din Produsul Intern Brut alocat acestui domeniu în 2024. Prin comparație, media europeană este de 2,24%, ceea ce înseamnă că România investește, raportat la dimensiunea economiei, de aproape cinci ori mai puțin decât media statelor membre. Diferența este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Bruxelles-ul pregătește noi reguli pentru consolidarea cercetării europene și pentru creșterea finanțării sectorului.
Inițiativa, cunoscută sub denumirea European Research Area Act (ERA Act), urmărește să reducă diferențele dintre sistemele de cercetare ale statelor membre și să creeze condiții mai bune pentru oamenii de știință. Printre obiective se numără stimularea investițiilor, simplificarea cooperării dintre instituții și facilitarea mobilității cercetătorilor în interiorul Uniunii Europene. Pentru România, care se confruntă de ani întregi cu un nivel redus al finanțării, viitoarea legislație ar putea reprezenta atât o oportunitate, cât și o presiune suplimentară pentru adoptarea unor măsuri concrete.
Cifrele care plasează România la coada Europei. Doar 18,8 euro pe locuitor pentru cercetare
Situația este evidențiată și de evoluția cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare. Potrivit datelor prezentate de Autoritatea Națională pentru Cercetare, ponderea acestora în PIB a scăzut de la 0,52% în 2023 la 0,46% în 2024. În același timp, la nivel european, investițiile în cercetare au rămas la un nivel de peste 2% din PIB, iar unele state alocă deja mai mult de 3% acestui sector.
Un decalaj și mai mare apare atunci când sunt analizate fondurile prevăzute în bugetele publice. În 2025, România a alocat pentru cercetare și dezvoltare echivalentul a numai 18,8 euro pe locuitor, în timp ce media Uniunii Europene a ajuns la 288,9 euro. Diferența este de peste 15 ori, România ocupând și la acest indicator ultimul loc între cele 27 de state membre.
Mai mult, țara noastră este singura din Uniunea Europeană unde alocarea bugetară pentru cercetare, exprimată în euro pe locuitor, a scăzut în intervalul 2015–2025. Dacă în urmă cu un deceniu suma era de 20,8 euro, în 2025 aceasta ajunsese la 18,8 euro, o diminuare de 9,6%. În aceeași perioadă, media europeană a crescut cu 57,7%.
Aceste cifre se referă la alocările prevăzute în bugetele publice, nu neapărat la sumele efectiv cheltuite. Indicatorul exprimat ca procent din PIB, în schimb, include cheltuielile de cercetare și dezvoltare din toate sectoarele economiei, atât publice, cât și private.
O nouă lege europeană ar putea schimba finanțarea cercetării. Ținta este de 3% din PIB
În încercarea de a reduce diferențele dintre state, Comisia Europeană pregătește ERA Act, un cadru legislativ destinat dezvoltării Spațiului European de Cercetare. Inițiativa urmărește o coordonare mai bună între politicile naționale și cele europene, astfel încât universitățile, institutele și companiile să poată colabora mai ușor și să aibă acces la infrastructuri și resurse de cercetare.
Unul dintre obiectivele principale este creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare până la cel puțin 3% din PIB la nivelul Uniunii Europene. Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru această direcție printr-o rezoluție adoptată la 10 martie 2026, cu 399 de voturi pentru, 78 împotrivă și 69 de abțineri.
Eurodeputații au solicitat ca obiectivul să fie atins până în 2030 și să fie completat de ținte naționale, precum și de măsuri pentru consolidarea finanțării publice. În același timp, au cerut o protecție mai puternică a libertății cercetării, a integrității științifice și a independenței instituțiilor academice.
Totuși, ținta de 3% nu reprezintă, în prezent, o obligație individuală impusă României prin ERA Act. Comisia Europeană se află încă în etapa pregătirii inițiativei, iar natura viitoarelor angajamente naționale va depinde de conținutul propunerii și de negocierile legislative.
Ce s-ar putea schimba pentru cercetători și universități
Viitoarea legislație europeană nu se concentrează exclusiv asupra banilor. Un alt obiectiv important este îmbunătățirea condițiilor în care își desfășoară activitatea cercetătorii, în special prin reducerea obstacolelor administrative și facilitarea colaborării între instituții din state diferite.
Comisia Europeană dorește să încurajeze mobilitatea profesională, recunoașterea competențelor și accesul la infrastructuri științifice comune. De asemenea, sunt avute în vedere măsuri pentru promovarea științei deschise, respectarea principiilor etice și protejarea libertății academice.
Interesul pentru această reformă s-a reflectat și în consultarea publică europeană, încheiată la 23 ianuarie 2026. Comisia a primit 735 de contribuții și 117 documente de poziție, din toate cele 27 de state membre, din opt țări asociate programului Orizont Europa și din alte 15 state. Aproximativ 45% dintre participanți au provenit din mediul academic și din instituțiile de cercetare.
Pentru universitățile și institutele românești, o integrare mai profundă în Spațiul European de Cercetare ar putea însemna acces mai bun la proiecte internaționale, parteneriate științifice și oportunități de dezvoltare profesională. Aceste beneficii vor depinde însă de forma finală a legislației și de capacitatea instituțiilor naționale de a pune în aplicare noile măsuri.
Institutele din România reclamă lipsa banilor. Ce urmează după adoptarea ERA Act
Perspectivele europene apar într-un moment complicat pentru cercetarea românească. În contextul rectificării bugetare din octombrie, reprezentanții unor institute au avertizat că reducerea fondurilor poate afecta plata activităților deja desfășurate, continuarea proiectelor și păstrarea personalului specializat.
Finanțarea predictibilă reprezintă una dintre principalele preocupări ale sectorului, în condițiile în care proiectele științifice se desfășoară frecvent pe perioade de mai mulți ani. Lipsa unor resurse stabile poate îngreuna planificarea cercetării și participarea instituțiilor românești la programe internaționale.
Există însă și evoluții pozitive consemnate la nivel european. România a făcut progrese în reglementarea carierelor științifice, prin adoptarea Legii nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, prin actualizarea normelor de etică și prin participarea la infrastructuri europene precum ELI-NP și DANUBIUS-ERIC.
Comisia Europeană intenționează să prezinte ERA Act în cursul anului 2026, iar la începutul lunii noiembrie propunerea legislativă se afla încă în pregătire. După publicarea proiectului, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor avea rolul de a negocia prevederile finale.
Pentru România, miza depășește adoptarea unei noi legislații europene. Diferența dintre nivelul actual al investițiilor și obiectivele urmărite de Bruxelles arată că o eventuală îmbunătățire a situației va necesita creșterea finanțării, stabilitate bugetară și măsuri care să permită universităților și institutelor să își dezvolte activitatea pe termen lung.
0 Comentarii