Debitul Dunării la intrarea în România va crește în prima săptămână din noiembrie, însă valorile prognozate rămân mult sub cele normale pentru această perioadă a anului. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), în intervalul 31 octombrie – 7 noiembrie 2026, debitul fluviului în secțiunea Baziaș ar urma să ajungă la 1.800 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală a lunii noiembrie este de 4.700 mc/s. În paralel, ploile prognozate pentru sudul țării ar putea provoca creșteri rapide ale nivelurilor râurilor, scurgeri importante de pe versanți și chiar inundații locale. Astfel, deși Dunărea continuă să înregistreze debite neobișnuit de mici, anumite cursuri de apă din România s-ar putea confrunta cu fenomene hidrologice periculoase în zilele următoare.
Conform datelor publicate de INHGA, debitul Dunării la Baziaș era de 1.450 mc/s la sfârșitul lunii octombrie, iar tendința pentru săptămâna următoare este de creștere treptată. Chiar și la valoarea estimată de 1.800 mc/s, fluviul ar transporta mai puțin de 40% din volumul de apă corespunzător mediei multianuale pentru noiembrie. În aval de Porțile de Fier sunt așteptate, de asemenea, creșteri ale debitelor, cu excepția primei zile din intervalul analizat, când valorile ar urma să rămână relativ staționare pe sectorul Cernavodă – Tulcea.
Dunărea rămâne la debite extrem de mici. Ce arată prognoza pentru luna noiembrie
Perspectivele pentru întreaga lună noiembrie nu indică o revenire a Dunării la valorile obișnuite. Potrivit prognozei trimestriale elaborate de hidrologi, debitul minim estimat la intrarea în țară este de 1.400 mc/s, în timp ce valoarea maximă ar putea ajunge la 2.000 mc/s. Ambele sunt considerabil sub media multianuală de 4.700 mc/s, ceea ce confirmă persistența unui regim hidrologic deficitar, în ciuda creșterilor așteptate în zilele următoare.
Situația este cu atât mai importantă cu cât nivelurile foarte scăzute ale Dunării au provocat probleme majore în cursul verii. Seceta prelungită și reducerea cantităților de apă au determinat oprirea controlată a celor două reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită la sfârșitul lunii iulie, iar Unitatea 2 în august, pe fondul condițiilor hidrologice nefavorabile.
La sfârșitul lunii octombrie, Nuclearelectrica anunța că ambele unități erau menținute în stare de oprire sigură, deoarece nivelul apei nu îndeplinea încă toate condițiile necesare pentru repornire. Compania a precizat că această situație afectează producția de energie electrică, fără să reprezinte un pericol pentru securitatea nucleară. Creșterea debitului Dunării reprezintă o evoluție favorabilă, dar nu înseamnă automat că reactoarele pot fi repornite, decizia depinzând de îndeplinirea condițiilor tehnice de siguranță.
Hidrologii avertizează asupra viiturilor rapide și a inundațiilor locale
În timp ce Dunărea continuă să aibă un debit redus, râurile din jumătatea de sud a țării ar putea înregistra creșteri importante în primele zile ale lunii noiembrie. Potrivit INHGA, precipitațiile prognozate și propagarea apei pe cursurile de râu vor determina majorarea debitelor medii zilnice, în special în primele trei zile ale intervalului analizat. Pe celelalte râuri din România, valorile vor rămâne, în general, relativ staționare.
Specialiștii avertizează că ploile mai abundente pot provoca scurgeri de apă de pe versanți, formarea unor torenți și creșteri bruște ale nivelurilor pâraielor și râurilor mici. Cele mai expuse sunt bazinele superioare și mijlocii ale cursurilor de apă din sudul țării, unde nu sunt excluse viiturile rapide, inundațiile locale și depășirea cotelor de inundație.
În a doua parte a săptămânii, debitele ar urma să continue să crească pe sectoarele mijlocii și inferioare ale râurilor mari din sud, pe măsură ce undele de apă se propagă în aval. În restul țării, hidrologii estimează o evoluție relativ stabilă. Această situație arată că un regim hidrologic deficitar la nivel general nu exclude producerea unor inundații punctuale, atunci când precipitațiile sunt intense și concentrate într-un interval scurt.
Râurile din România, sub mediile normale. Zonele cu cele mai mici debite
Prognoza pentru noiembrie 2026 indică faptul că majoritatea râurilor interioare vor avea debite cuprinse între 30% și 50% din mediile multianuale lunare. Există însă diferențe importante de la o regiune la alta, în funcție de cantitățile de precipitații, condițiile hidrologice și particularitățile fiecărui bazin.
Valori ceva mai ridicate, de aproximativ 50–80% din mediile obișnuite, sunt estimate pe râurile din bazinele Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița și Trotuș. În aceeași categorie intră bazinul superior și mijlociu al Oltului, sectoarele superioare ale Buzăului și Prutului, precum și cursul Siretului.
La polul opus se află râurile din bazinele hidrografice Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad, unde debitele ar putea coborî sub 30% din mediile multianuale. Aceste valori evidențiază persistența deficitului de apă în anumite regiuni, în ciuda ploilor prognozate pentru începutul lunii.
Pentru perioada următoare, evoluția precipitațiilor va avea un rol important atât în creșterea treptată a debitului Dunării, cât și în apariția eventualelor viituri pe râurile interioare. INHGA va actualiza prognozele în funcție de condițiile meteorologice și hidrologice, iar în cazul în care vor fi estimate depășiri ale cotelor de apărare, autoritățile vor putea emite avertizări suplimentare pentru zonele expuse.
0 Comentarii