Culmea, deși litigiile între proprietari și stat sunt încă pe rolul instanțelor, Ministerul Mediului vrea să declare arie protejată inclusiv zecile de hectare disputate în proces
Pe o bucată de 32,8 hectare din Pădurea Trivale sunt procese în instanță de zece ani și încă nu există un proprietar stabilit definitiv. Dosarul s-a întors în acest an la Curtea de Apel București, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat, în noiembrie 2024, hotărârea dată anterior și a cerut ca totul să fie analizat din nou. Miza nu este doar cine are acte pe teren, ci o întrebare mai simplă și mai incomodă: atunci când statul emite o hârtie greșită, cine suportă consecințele? Este, de fapt, una dintre cele mai complicate povești imobiliare din Pitești. 32,8 hectare de teren forestier au fost teleportate în mijlocul Pădurii Trivale, deși dreptul de proprietate fusese revendicat pentru zona Rătești. De aici au urmat retrocedarea, vânzările succesive, procesele, strămutarea dosarului din Argeș, o soluție favorabilă statului la Tribunalul Argeș și apoi două soluții nefavorabile la Tribunalul Vâlcea și Curtea de Apel București. Iar acum, după ani de procese, povestea judiciară continuă, un nou termen fiind în această săptămână. Iar în contextul în care pe agenda publică apare din nou subiectul rezervație naturală – temă promovată de ministrul Mediului Diana Buzoianu, în contradictoriu cu varianta dorită de municipalitatea piteșteană-pădure parc, procesul poate fi o piesă importantă în acest puzzle.
Una din cele mai complicate povești imobiliare
În februarie 2007, Comisia Județeană Argeș pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis titlul de proprietate nr. 88 pe numele Ilenei Brătianu, moștenitoarea defunctului Gheorghe Brătianu, pentru 90 de hectare de pădure. În același an, o parte din teren a fost vândută prin contracte autentificate la notar, cu prețuri de 200.000 și 500.000 de lei, sume pe care instanța de apel le-a considerat ulterior reale, nu simbolice. Moștenitoarea rămasă după Ileana Brătianu este Marie Helene Francoise Fabra Rovira, căsătorită Lebiez, nepoata lui Gheorghe Brătianu, stabilită la Paris. Ea este cea care a preluat în proces poziția autoarei sale.
Șase ani mai târziu, Instituția Prefectului Județului Argeș a cerut anularea titlului, iar Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Silvică Argeș, s-a alăturat procesului. Judecătoria Pitești a anulat titlul în parte, în decembrie 2014, pentru 22,36 și 3,3 hectare, iar Tribunalul Argeș a extins anularea, un an mai târziu, și asupra altor 7,14 hectare. În total: exact cele 32,8 hectare din UP II Trivale care se judecă și astăzi.
Argumentul instanțelor de atunci a fost că suprafețele figurau în amenajamentele silvice din 1952 și 2003, adică erau evidențiate ca pădure a statului și nu se aflau la dispoziția comisiilor de fond funciar. Pentru ultimele 7,14 hectare a apărut și un motiv în plus: restituirea s-ar fi făcut prin mutarea terenului dintr-o localitate în alta, ceea ce legea interzice.
Procesul din 2016 și întoarcerea de la Înalta Curte
În 2016, Romsilva a chemat în judecată atât moștenitoarea titularei titlului, cât și persoanele și firmele care ajunseseră proprietare pe teren, cerând să lase terenul statului, să fie desființate contractele și să fie îndreptate cărțile funciare. Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, a intervenit în proces.
Prima instanță, Tribunalul Vâlcea, a respins cererea în noiembrie 2019. A reținut, în esență, că oamenii care au cumpărat au fost de bună-credință și au crezut, ca oricine altcineva la acea dată, că vânzătoarea este proprietară, astfel încât contractele nu pot fi desființate. Curtea de Apel București a menținut soluția în aprilie 2022.
În noiembrie 2024, Înalta Curte a schimbat cursul, fără însă a spune cine are dreptate. A constatat că hotărârea din apel nu fusese motivată complet: instanța nu analizase primul motiv invocat de stat, acela că terenul ar fi aparținut domeniului public și nu putea fi înstrăinat și nu se pronunțase pe fondul revendicării. Dosarul a fost trimis înapoi la Curtea de Apel București, unde se află și acum. Recursurile separate ale societăților SC Orly Forest SRL, SC KNA Big Investment SRL și SC GOV Estate&Investment R. SRL au fost respinse.
Astăzi, în dosar figurează ca pârâți atât persoane fizice Marie Helene Francoise Fabra Rovira, Maria și Nicolae Ivănescu, Nicolae Ungureanu, Valerica Stoian, Victor Ionuț Paraschiv, cât și cele trei societăți.
Avocata Mirela Druţă: „Clienta mea nu a cumpărat nimic. Ea este moştenitoare”
Statul și Romsilva pornesc de la ideea că pădurea era proprietate publică, adică un bun care, prin Constituție, nu se vinde și nu se pierde prin trecerea timpului. Dacă terenul nu putea fi dat înapoi, spun ei, atunci tot ce s-a construit pe titlul din 2007 cade odată cu el. De cealaltă parte, apărarea pornește de la un fapt simplu: titlul a fost emis de o comisie a statului, într-o procedură a statului, iar terenul era trecut în cartea funciară, fără niciun proces notat acolo la data la care a intrat în circuitul civil.
„Clienta mea nu a cumpărat nimic. Ea este moștenitoarea persoanei căreia statul, printr-o comisie a lui, i-a recunoscut dreptul și i-a eliberat un titlu de proprietate. Terenul era înscris în cartea funciară, fără niciun litigiu notat acolo, iar actele s-au făcut la notar, în forma cerută de lege”, spune avocatul Mirela Elena Druță, din Baroul Argeș, care o reprezintă pe Marie Helene Francoise Fabra Rovira, cea care urmărește procesul de la Paris. „Întrebarea la care trebuie să răspundă instanța nu este dacă Trivale contează pentru Pitești - contează, evident - ci cine suportă consecințele unei greșeli făcute de administrație: oamenii care s-au încrezut în actele statului sau chiar statul care le-a emis. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a spus în repetate rânduri că riscul greșelilor unei autorități trebuie suportat de stat, nu mutat pe umerii particularilor.”
Dincolo de dosar, o teamă a orașului
Trivale nu e un teren oarecare. Din cele aproape 700 de hectare de odinioară, statului i-au mai rămas, potrivit datelor vehiculate public în ultimii ani, în jur de 335, restul fiind retrocedate treptat. De fiecare dată când o bucată din pădure ajunge în instanță, discuția se mută de la acte la o teamă foarte concretă a piteștenilor: că pădurea în care merg duminica cu copiii se subțiază an de an.
Hotărârea Curții de Apel București poate fi atacată din nou la Înalta Curte, așa că finalul nu este, probabil, aproape. Și totul se întâmplă în contextul în care ministra Diana Buzoianu vrea transformarea pădurii Trivale în rezervație naturală.




























0 Comentarii