Aproape 9 din 10 români consideră gravă pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR, iar 92% dintre cei chestionați spun că persoanele responsabile ar trebui să suporte consecințe. Răspunderea penală, demiterea și recuperarea prejudiciului din averea personală se numără printre măsurile propuse.
Românii sunt în mare parte conștienți de riscul ca România să piardă 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar majoritatea consideră că o asemenea pierdere ar fi gravă. Potrivit unui sondaj realizat de Ethical Media Alliance, cu sprijinul Impactum Insights, 92% dintre respondenți consideră că trebuie să existe consecințe pentru cei responsabili de situație. Sondajul a fost publicat pe 31 august 2026, în contextul în care devenise tot mai clar că România nu mai poate evita ratarea obiectivului asumat în relația cu Uniunea Europeană.
770 de milioane de euro, în centrul nemulțumirii publice
România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR după ce nu a reușit să îndeplinească la timp un obiectiv legat de reforma salarizării.
Președintele Nicușor Dan declara, pe 26 august, că cele patru partide nu au reușit să ajungă la un consens politic și social asupra legii salarizării unice. Situația este cu atât mai relevantă în percepția publică cu cât România a avut la dispoziție cinci ani pentru îndeplinirea obiectivului, dintre care aproximativ patru ani de lucru efectiv.
88% dintre respondenți consideră gravă pierderea banilor
Riscul pierderii fondurilor europene este cunoscut de o mare parte dintre participanții la sondaj. 87% spun că au auzit despre această problemă. Dintre aceștia, 35% afirmă că îi cunosc detaliile, în timp ce 52% spun că au auzit câte ceva despre subiect. Alți 13% au aflat despre situație abia în momentul completării chestionarului.
În ceea ce privește gravitatea situației, 88% dintre respondenți spun că pierderea banilor ar fi gravă. 49% consideră situația „foarte gravă”, iar 39% o descriu drept „destul de gravă”. Doar 8% consideră că pierderea celor 770 de milioane de euro ar fi puțin sau deloc gravă.
Nivelul de informare pare să influențeze mai ales intensitatea răspunsului. Astfel, 58% dintre cei care spun că sunt bine informați despre subiect consideră situația „foarte gravă”, față de 45% dintre cei care cunosc mai puține detalii.
Cine este considerat responsabil?
În privința responsabilității, răspunsurile se împart în principal între Guvern și partidele politice. 37% dintre respondenți indică Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan, în timp ce 34% indică partidele politice în general. Diferența este în marja de eroare a sondajului, astfel încât nu poate fi stabilit un lider statistic clar al acestui clasament. Alți 13% consideră responsabile guvernele anterioare, 6% îl indică pe președinte, iar 3% consideră responsabilă Comisia Europeană.
Opiniile diferă însă în funcție de orientarea politică declarată. În rândul respondenților de stânga, 48% indică Guvernul Bolojan, în timp ce procentul este de 25% în rândul celor de dreapta. În schimb, 42% dintre respondenții de dreapta atribuie responsabilitatea partidelor politice în general.
Ce consecințe cer românii?
Cei 92% dintre respondenți care consideră că trebuie să existe consecințe au indicat și ce fel de măsuri ar trebui luate. Cele mai frecvente propuneri vizează răspunderea penală și chiar privarea de libertate, urmate de demiterea sau plecarea din funcție și recuperarea banilor pierduți din averea personală a celor considerați responsabili. Au mai fost menționate: interzicerea ocupării unor funcții publice; excluderea din viața politică; sancționarea politicienilor prin vot; organizarea de alegeri anticipate; retragerea finanțării partidelor. Dintre cei 733 de respondenți care au spus că trebuie să existe consecințe, 732 au indicat spontan cel puțin o măsură concretă.
Atenție: pierderea banilor nu înseamnă automat infracțiune
Rezultatele sondajului reflectă percepția și așteptările respondenților și nu stabilesc existența unei răspunderi juridice. În România, o decizie politică nu atrage automat răspundere penală doar pentru că produce o pierdere financiară.
Răspunderea penală poate exista numai dacă faptele concrete ale persoanelor implicate întrunesc elementele unei infracțiuni prevăzute de lege, precum abuzul în serviciu, corupția sau alte fapte penale. Prin urmare, solicitarea de către respondenți a unor sancțiuni penale reprezintă o opinie exprimată în cadrul sondajului, nu o constatare juridică privind vinovăția unor persoane.
Sondajul integral realizat de Ethical Media Alliance și Impactum Insights poate fi consultat pe site-ul organizației.
0 Comentarii