Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, lansează acuzații severe privind modul în care a fost desfășurată ancheta referitoare la presupusele angajări fictive din cadrul instituției. Arafat susține că dosarul ar fi ajuns la Parchetul Militar în baza unei informații pe care o consideră nereală și afirmă că persoanele vizate au fost supuse unor măsuri de supraveghere pe care le consideră disproporționate.
Declarațiile au fost făcute duminică, într-o înregistrare video publicată pe Facebook și însoțită de un comunicat. Potrivit lui Arafat, informațiile prezentate public au la bază documente din dosarul penal și observații primite de la Inspecția Judiciară.
Arafat susține că dosarul a fost dus artificial în zona competenței militare
Una dintre cele mai grave acuzații formulate de șeful DSU vizează modul în care procurorul militar și-ar fi stabilit competența de a instrumenta cauza.
Arafat afirmă că în documentele prezentate instanței ar fi fost indicată implicarea unui general în aprobarea pontajelor persoanelor cercetate. Șeful DSU susține însă că generalul respectiv nu avea atribuții în privința pontajelor și că acestea erau aprobate de conducerea civilă a structurii în care lucrau angajații.
În opinia lui Arafat, dacă această informație nu era reală, ea ar fi putut sta la baza unei atrageri nejustificate a competenței Parchetului Militar.
„Acest lucru este sesizat în observațiile scrise din documentul pe care l-am primit de la Inspecția Judiciară, care arată că nu există probe privind implicarea domnului general. Atunci se pune problema atragerii competenței într-un mod incorect sau, mai bine zis, ilegal”, a afirmat șeful DSU.
Dosarul vizează patru medici și o asistentă
Potrivit explicațiilor oferite de șeful DSU, ancheta are legătură cu activitatea unor cadre medicale care lucrau cu jumătate de normă în cadrul DSU: patru medici și o asistentă.
Arafat respinge acuzația că persoanele respective ar fi fost plătite fără să muncească. El susține că acestea aveau experiență profesională și erau implicate inclusiv în proiecte finanțate din fonduri europene.
Pentru a susține această versiune, șeful DSU afirmă că instituția a pus la dispoziția anchetatorilor 44 de bibliorafturi cu documente, pontaje, dispoziții, corespondență electronică și materiale întocmite de angajații vizați.
Arafat admite că pot exista neclarități administrative privind corelarea programului de la DSU cu gărzile efectuate în spitale, însă consideră că asemenea probleme nu reprezintă, în sine, fapte penale.
13 persoane, urmărite timp de aproximativ cinci luni
Raed Arafat susține că 13 persoane au fost vizate de măsuri de supraveghere tehnică timp de aproximativ cinci luni.
Potrivit acestuia, anchetatorii ar fi folosit localizarea GPS, filajul, înregistrări ambientale, precum și capturi audio și video. Măsurile ar fi fost autorizate succesiv de judecători de drepturi și libertăți, pe baza informațiilor prezentate de procuror.
Șeful DSU consideră însă că amploarea acestor măsuri nu ar fi fost justificată de natura faptelor cercetate.
Arafat afirmă că situația putea fi verificată prin analizarea documentelor și prin discuții cu persoanele implicate, fără recurgerea la un dispozitiv de supraveghere de asemenea amploare. Acesta mai susține că ancheta s-ar fi desfășurat mai mult de un an in rem, deși procurorul ar fi cunoscut deja identitatea persoanelor vizate.
Perchezițiile au fost respinse. Ce s-ar fi întâmplat ulterior
Un alt episod prezentat de Raed Arafat se referă la o cerere de efectuare a unor percheziții la locuințele și birourile celor 13 persoane.
Potrivit acestuia, solicitarea formulată în luna martie a fost respinsă de judecătorul de drepturi și libertăți. Arafat spune că instanța ar fi considerat că o asemenea măsură nu era justificată și proporțională cu faptele investigate.
După respingerea perchezițiilor, procurorul ar fi dispus, potrivit relatării șefului DSU, ridicarea telefoanelor mobile ale persoanelor vizate.
Arafat interpretează succesiunea celor două demersuri drept o posibilă încercare de a ocoli controlul exercitat de instanță.
Ce s-a întâmplat la DSU în luna martie
La sfârșitul lunii martie, procurorii militari au mers la sediul Departamentului pentru Situații de Urgență în cadrul anchetei privind presupusa muncă fictivă a unor cadre medicale.
Anchetatorii au solicitat documente și au ridicat telefoane mobile aparținând unor angajați. La acel moment, DSU preciza că dosarul se afla în faza urmăririi penale in rem și că nicio persoană nu avea calitatea de suspect sau inculpat.
Arafat susține acum că instituția a pus la dispoziția anchetatorilor documente care, în opinia sa, demonstrează că persoanele vizate și-au desfășurat efectiv activitatea.
Șeful DSU neagă că ar fi cerut pontaje false
Raed Arafat respinge și acuzația potrivit căreia ar fi exercitat presiuni pentru întocmirea unor pontaje false. El afirmă că, după consultarea dosarului, nu a găsit probe care să demonstreze o asemenea conduită și precizează că nu este persoana care aprobă pontajele zilnice ale angajaților din structurile DSU.
„Nu am găsit nimic care să probeze că Raed Arafat ar fi presat vreodată pe cineva să ponteze fals un angajat fictiv. Eu nu semnez pontajele lor de muncă de zi cu zi și de muncă la distanță”, a declarat șeful DSU.
Arafat anunță plângeri și sesizări
În urma celor constatate în documentele consultate, Arafat anunță că avocații persoanelor vizate vor analiza actele procedurale și vor formula plângeri și sesizări împotriva măsurilor pe care le consideră nelegale.
Șeful DSU susține că problema depășește cazul celor 13 persoane și consideră că trebuie verificat modul în care a fost construită și instrumentată ancheta.
„Într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, inclusiv cei chemați să o aplice. Atunci când instrumentarea unui dosar se bazează pe premise artificiale și conduce la restrângerea gravă a drepturilor fundamentale, răspunderea nu poate rămâne doar o chestiune teoretică, ci trebuie asumată în toate formele prevăzute de lege”, a transmis Arafat.
0 Comentarii