Consiliul Concurenței a aplicat cea mai mare sancțiune financiară din istoria sa, obligând 11 instituții bancare să plătească amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, după finalizarea unei investigații ample privind modul de stabilire a indicelui ROBOR.
Autoritatea susține că băncile implicate și-au coordonat comportamentul prin schimburi de informații considerate sensibile și strategice în cadrul procedurii de calcul a ROBOR, influențând astfel mecanismul de formare a unuia dintre cei mai importanți indicatori ai pieței financiare din România.
Amenzile trebuie achitate în termen de două luni
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat că instituțiile financiare vor avea la dispoziție aproximativ 60 de zile pentru a plăti sancțiunile după comunicarea motivării oficiale a deciziei.
Deși băncile pot contesta măsura în instanță, legislația prevede că amenzile sunt executorii, iar recuperarea sumelor revine Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Potrivit autorității, sancțiunile au fost calculate în funcție de veniturile instituțiilor bancare și reprezintă procente cuprinse între 5% și 7% din acestea.
Cum ar fi fost influențat ROBOR
Ancheta a concluzionat că reprezentanții băncilor participante la procesul de fixing urmăreau cotațiile concurenților și comunicau între ei în moduri care afectau independența stabilirii dobânzilor.
Chirițoiu a precizat că nu este vorba despre un cartel clasic, în care participanții stabilesc direct un anumit nivel al indicelui, ci despre un mecanism de coordonare și schimb de informații care a alterat concurența pe piața monetară.
Potrivit acestuia, regulile impun ca fiecare bancă să formuleze independent cotațiile folosite la calculul ROBOR, fără influențe externe sau consultări cu alte instituții participante.
Creditele în lei, principalele vizate
ROBOR continuă să influențeze dobânzile pentru numeroase credite acordate înainte de introducerea indicelui IRCC, precum și pentru împrumuturile contractate de companii și autorități publice.
Consiliul Concurenței susține că eventualele modificări ale indicelui rezultate din comportamentele investigate au fost reduse ca amplitudine, însă suficiente pentru a afecta mecanismul concurențial al pieței.
Românii pot solicita despăgubiri
Unul dintre cele mai importante efecte ale deciziei este posibilitatea ca persoanele sau firmele care consideră că au fost prejudiciate să deschidă acțiuni civile împotriva băncilor.
Șeful Consiliului Concurenței a explicat că hotărârea instituției poate constitui baza unor procese separate prin care clienții să solicite despăgubiri, însă valoarea eventualelor prejudicii va trebui demonstrată individual în instanță.
Băncile contestă decizia
Mai multe instituții financiare au anunțat deja că vor ataca în justiție sancțiunile primite, susținând că au respectat legislația și reglementările aplicabile.
Printre băncile sancționate se numără Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, CEC Bank, Exim Banca Românească, Intesa Sanpaolo și Libra Internet Bank.
Investigația a fost lansată în 2022 și a analizat comportamentul participanților la piața monetară începând cu anul 2018. Potrivit Consiliului Concurenței, dosarul conține sute de pagini de documente și probe care au stat la baza celei mai mari amenzi acordate vreodată de autoritate.
0 Comentarii